Eşti aici

Igor Dodon, preocupat de restricționarea publicității TV. Care ar putea fi consecințele?

10 Ianuarie 2020
554 de afişări
Președintele Igor Dodon a anunțat că pledează pentru restricționarea publicității la posturile TV care retransmit emisiuni din străinătate, motivând că și-ar dori astfel să creeze condiții egale între difuzorii de conținut străin și cel autohton. Părerile specialiștilor se împart. În timp ce unii argumentează că o astfel de inițiativă ar reduce fenomenul „parazitării informaționale”, alții invocă posibile scumpiri ale timpului de publicitate și reorientarea furnizorilor de reclamă spre domeniul online.

Igor Dodon a sugerat necesitatea restricționării publicității pentru posturile TV care retransmit conținut străin la câteva televiziuni, în contextul în care unii producători de conținut TV autohton se plâng de inechitate în raport cu posturi care retransmit produse străine și alocă resurse financiare mult mai mici, dar se bucură de un rating mai mare, respectiv de venituri sporite din publicitate. În schimb, președintele vrea emisie liberă pentru absolut toate televiziunile.

„Trebuie toți care au conținut din afara țării limitați la capitolul publicitate. Haideți să deschidem complet retransmiterea tuturor canalelor, fără restricții, din Est și din Vest; la toate, dar fără publicitate. Atunci o să fiți egali cei care faceți conținut intern autohton și o să luptați pentru bugetele de publicitate”, a declarat Igor Dodon în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, din 6 noiembrie 2019.

„Eu pledez pentru liberalizarea pieței la maxim. Știți ce trebuie făcut? Trebuie, în primul rând, de permis tuturor televiziunilor să emită. Dar cele care retranslează (retransmit – n.r), în funcție de volumul produsului autohton, să fie limitați la capitolul publicitate”, a adăugat șeful statului mai târziu, la emisiunea „În Profunzime” din 21 noiembrie 2019, de la Pro TV Chișinău.

Fenomenul „parazitării informaționale”

Ideea lui Dodon cu privire la limitarea publicității nu este una nouă, susține Ion Bunduchi, directorul executiv al Asociației Presei Electronice din Moldova (APEL). Potrivit lui, încă acum 20 ani a fost identificat fenomenul „parazitării informaționale” pe produse mediatice bune, dar străine. „Cam de pe atunci, societatea civilă, inclusiv ONG-urile de media, a început să bată alarma: nu este echitabil ca cineva să «strângă publicitate» din contul produselor mediatice străine, iar altcineva să se «chinuie» să realizeze, pe cont propriu, produse media locale. Ideea nu a fost acceptată, motivul-cheie fiind că proprietarii reali ai televiziunilor care făceau bani ușori, fără a se cheltui, erau și factori decidenți”, menționează Ion Bunduchi.

Directorul executiv APEL este de părere că intenția are la bază un mecanism economic și că ar fi binevenit să se realizeze. Deocamdată, există doar interdicția de a difuza publicitate electorală pentru posturile de radio și TV care nu reflectă campania electorală. Anterior, această prevedere lipsea din lege. „Și, prin urmare, și pe acest segment exista «parazitare»”, conchide Ion Bunduchi.

Va fi afectată piața locală?

Octavian Hanganu, directorul comercial al Casa Media, amintește despre o idee mai radicală, vehiculată în trecut, ca doar producătorii de conținut TV autohton să dețină dreptul de a plasa publicitate. În opinia lui, scopul inițiativei este bun. „Totuși, la etapa actuală în care se află media din Republica Moldova ca parte integră a mediei globale, nu va duce la îndeplinirea scopului scontat, ba invers, va distruge total piața TV locală care a mai rămas”, consideră Octavian Hanganu.

El menționează că, potrivit tendințelor globale, bugetele publicitare în domeniul online le egalează sau chiar le depășesc pe cele din TV, și asta pentru că în online nu există restricții, iar majoritatea bugetelor revin Google, Facebook si altor giganți globali. Trendul „inevitabil va ajunge și in Moldova”, iar și mai multe intervenții în piața publicitară vor accelera procesul. „La moment situația e menținută de raportul cost/efect relativ înalt al publicității digital în Moldova față de publicitatea TV”, a subliniat Hanganu.

Specialistul presupune că declarația președintelui se referă, de fapt, la așa-numita lege anti-propagandă și că trebuie privită drept una politică, în contextul unei eventuale încercări de a o modifica sau anula.

Timpul de emisie s-ar putea scumpi

Și Galina Zablovschi, directoarea executivă a Asociației Agențiilor de Publicitate din Moldova (AAPM), împărtășește opinia despre conotația politică. Mai mult, dacă furnizorii media ce retransmit conținut străin ar fi restricționați la capitolul publicitate, timpului de emisie publicitar s-ar scumpi.
 

Este o idee politică, iar domeniul publicității ține de activitate comercială. Reclama va apărea acolo unde sunt ratinguri înalte. Cel mai probabil se dorește limitarea timpului de emisie oferit publicității, dar atunci se vor scumpi punctele de rating la posturile TV. Banii oricum vor ajunge la posturile de televiziune cu audiență mare și emisiuni de calitate. În prezent, conținutul produs în Moldova nu poate concura cu cel străin din insuficiență de bani”, explică Galina Zablovschi.
Ea amintește că unele televiziuni care retransmit emisiuni străine plătesc sume mari pentru achiziționarea lor, altele - deloc.

Potrivit ultimului raport publicat de măsurătorul de audiență TV MR MLD, din luna noiembrie 2019, printre posturile TV cu rating înalt se numără RTR Moldova și NTV Moldova, care retransmit emisiunile rusești.

Sursa Foto: wfodicks.podbean.com