Eşti aici

Galina Zablovskaia, directoare executivă a AAP: „Pe segmentul publicității tv se atestă o situație complicată”

07 Februarie 2018
274 de afişări
Cum văd reprezentanții domeniului publicitar noul proiect de Lege cu privire la publicitate, care ar putea fi reacția furnizorilor de publicitate la apelul celor patru posturi tv prin care au fost sesizați cu privire la un presupus cartel între două case de vânzări de publicitate, precum și ce tendințe va avea piața publicitară în anul 2018 – despre acestea și alte aspecte aflați din interviul pe care ni l-a acordat directoarea executivă a Asociației Agențiilor de Publicitate (AAP) din Republica Moldova, Galina Zablovskaia.

Media-azi.md: Doamna Galina Zablovskaya, cum apreciați noul proiect de Lege cu privire la publicitate, discutat acum în cadrul grupului de lucru parlamentar pentru îmbunătățirea legislației mass-media?

Galina Zablovskaia: În primul rând, acesta se deosebește principial de legea în vigoare  prin faptul că include, pe lângă publicitatea comercială, și prevederi referitor la publicitatea socială și cea politică.

În al doilea rând, un moment esențial este că autorii proiectul dat nu au prevăzut crearea unui organ de stat unic, care ar fi responsabil de executarea legii în ansamblu. În forma sa actuală, proiectul noii legi include șapte instituții de stat, fiecare din ele urmând să răspundă pentru segmentul său. În opinia mea, această segmentare a responsabilității pe diverse domenii ar putea crea unele probleme.

În al treilea rând, în proiect au fost incluse și normele de reglementare a publicității exterioare, ceea ce complică legea.

M.A: Cum argumentați necesitatea creării unui organ unic de reglementare a domeniului publicitar?

G.Z.: În prezent, de respectarea Legii publicității răspunde Consiliul Concurenței. Conform proiectului noii legi, Consiliul Concurenței răspunde doar de publicitatea care vizează protecția concurenței în domeniul publicității. Ministerul Sănătății ar urma să fie responsabil de supravegherea publicității tutunului și produselor medicamentoase; Agenția pentru Protecția Consumatorilor - pentru drepturile consumatorilor; Consiliul Coordonator al Audiovizualului - de difuzarea publicității de către instituțiile audiovizualului  etc.

În context, apar mai multe întrebări. De exemplu, publicitatea armelor este interzisă, conform legislației, ce organizație va trebui să reacționeze dacă pe internet va apărea un material care face publicitate armelor? Cine va răspunde pentru asta? Astăzi, eu, ca director al AAP, dacă apare o problemă legată de domeniul publicitar, mă adresez la Consiliul Concurenței. Dar cu cine dintre cele șapte instituții responsabile de controlul de stat și sancțiuni în domeniul publicității va trebui să soluționez această problemă? De aceea, în opinia noastră, e necesar să fie creat un organ de stat pentru asta.

M.A.: Recent patru posturi TV au sesizat Consiliul Concurenței despre o presupusă înțelegere de cartel între două case de vânzări de publicitate. Cum comentați astfel de situații?

G.Z.: Aceasta înțelegere de cartel este un fapt cunoscut pe piață, deși nu există probe concludente, în bază de documente, care ar putea demonstra existența ei. Dar, din câte știu, nu există niciun contract important semnat anul acesta pentru plasarea de publicitate la tv, ceea ce nu este deloc bine, o spun ca specialistă în domeniu. Din punctul meu de vedere, acest conflict este un joc în care nu există câștigători. S-ar putea ca, în consecință, mulți furnizori de publicitate serioși, să refuze să aloce bugete pentru țara noastră. Furnizorii de publicitate, de regulă, nu vor să se implice în reglările de conturi locale, de aceea piața, în loc să crească, așa cum am sperat,  ar putea să scadă. Bănuiesc că anul acesta, luând în considerare scăderea audienței tv și creșterea prețurilor pentru publicitate, foarte multe bugete, în general, „vor pleca” din televiziune și mulți clienți care înțeleg piața și pot calcula își vor reperfecta bugetele.

M.A. Ați amintit de audiența tv -  de ce scade aceasta?

G.Z.: E o tendință generală, audiența scade în fiecare an, cu 2-3% și e normal. Dar mă tem că la noi ar putea să scadă și în urma ultimelor modificări la Codul audiovizualului, privind volumul de conținut autohton. Cu tot respectul pentru produsele autohtone, trebuie să fim realiști, acestea sunt greu de comparat cu produsele tv din România, Rusia, Ucraina sau din alte țări europene. De aceea foarte mulți vor privi emisiunile pe internet sau vor viziona alte posturi tv, din străinătate. Oamenii vor privi mai mult Euronews, Discovery, Nickelodeon ș.a.m.d., deci toate posturile tv care sunt prezente la noi și la care noi nu putem să publicăm publicitatea din Republica Moldova. Dar telespectatorul nostru, în mod iminent se va muta acolo, sigur, în cazul în care  va rămâne în fața televizorului, pentru că o parte va migra spre internet.

Vom vedea ce spun  datele cu privire la audiența tv, pe care le vom avea în februarie-martie, dar nu m-aș mira dacă vom avea o scădere bruscă.

M.A.: În asemenea condiții, ar putea scădea și eficiența publicității?

G.Z.: Exact. De exemplu, piața publicității din România e de 20 de ori mai mare decât cea din Moldova și, respectiv,  există mai mulți bani pentru a crea un content mai bun. Potrivit calculelor noastre,  pentru a crea un content autohton  calitativ de 70%, un post de televiziune trebuie să aloce circa un milion de euro. Își poate cineva permite un asemenea buget în Republica Moldova?

O altă problemă este exodul de specialiști tv, care  pleacă peste hotare, pentru că foarte mulți regizori și prezentatori tv au plecat din țară. Cei care cunosc româna au plecat în România și vorbitorii de rusă - în Rusia.

De asemenea, avem o problemă cu echipamentul tehnic, destul de costisitor. Chiar dacă mulți au dorința să facă un content bun, ei nu dispun de bani pentru a amenaja studiouri corespunzătoare. De aceea noi și avem emisiuni cu „capete vorbitoare”, pentru că e cea mai ieftină variantă de producere. Dar să faci emisiuni pentru copii, de sport și altele este un lux.

M.A.: La încheiere, am vrea să știm care sunt, în linii generale, tendințele pieței publicitare în 2018? Observatorii susțin că va crește segmentul pentru publicitatea online...

G.Z.: Fără îndoială,  volumul de publicitate pe internet va crește, pentru că acesta este în pas cu tendințele mondiale. Sunt multe întrebări legate de publicitatea exterioară. Poate o să se schimbe ceva în acest sens, sperăm, cel puțin.  O situație complicată în prezent se atestă pe segmentul TV. Acolo s-au acumulat deja multe probleme.
Mai stabilă este piața publicității radio, deja de ani la rând. Și publicitatea în presa scrisă e stabilă, deși în volum nu atât de mare.
-------------
Reamintim că CJI a inițiat o campanie de modificare a Legii publicității, pentru a contribui la îmbunătățirea reglementărilor în domeniul publicitar și la crearea unui climat adecvat de dezvoltare a pieței de publicitate, în care să primeze responsabilitatea socială a tuturor actorilor implicați în activități publicitare. Campania este desfășurată cu sprijinul Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională, prin intermediul Ambasadei Suediei la Chișinău.

Sursa foto: allmoldova.com

Multimedia