Eşti aici

Experți și jurnaliști, despre riscurile privind eventualele reglementări ale mass-mediei online: Cel mai bine ar fi să ne ținem de regulile interne, de deontologie

26 Ianuarie 2021
371 de afişări
În cazul în care redacțiile instituțiilor media online nu vor respecta normele deontologice profesionale, în campaniile electorale și nu doar,  legiuitorii ar putea interveni cu reguli „drastice” pentru reglementarea domeniului, avertizează experți media. Pe de altă parte, unii jurnaliști atenționează despre riscul prezenței unor persoane afiliate politic în componența potențialului regulator pe domeniul online. Subiectul a fost abordat în cadrul dezbaterii „Presa online în alegeri: reflecții post-electorale”, organizată de Asociația Presei Independente (API).

În cadrul dezbaterilor, directorul executiv al Asociației Presei Electronice (APEL), Ion Bunduchi, a precizat că televiziunile sunt monitorizate mai strict în comparație cu instituțiile media online, inclusiv pentru că furnizorii de servicii media utilizează bunuri publice, iar presa electronică – pe cele universale (Internetul). Mai mult, potrivit lui, televiziunile au în continuare un impact mai mare asupra publicului, în Republica Moldova, în comparație cu celelalte tipuri de presă.

REGLEMENTAREA - „BÂTĂ” PENTRU PORTALURILE ONLINE

Ion Bunduchi consideră că, în cazul în care instituțiile de presă online nu-și vor îmbunătăți comportamentul redacțional în conformitate cu normele deontologice, ca rezultat va crește și pofta politicienilor de a adopta măsuri mult mai drastice pe acest domeniu. 

„Mai devreme sau mai târziu, dacă portalurile online nu vor înțelege că trebuie să facă jurnalism, atunci politicienii vor face reguli drastice și pentru portaluri. Cel mai bine ar fi să ne înțelegem la reguli interne, la deontologie. Portalurile să-și asume normele deontologice pe care și le-au asumat redacțiile de bună-credință. Pentru că dacă ajungem să reglementăm și să sancționăm și portalurile, atunci ar trebui ca cineva să o facă, un organism separat, pornind de la legislație. După care vin celelalte organisme care trebuie să ia bâta în mână. Cel mai indicat este să lăsăm politicienii să lucreze pentru dânșii, iar portalurile să facă jurnalism”, a spus Ion Bunduchi.

REGULI CLARE ȘI RISCURI DE INFLUENȚĂ POLITICĂ 

Continuând șirul discuțiilor la subiect, editora-șefă a publicației Newsmaker, Galina Vasiliev, a pomenit despre un anunț pe care l-a recepționat din partea Roskomnadzor, instituția de supraveghere națională a telecomunicațiilor din Federația Rusă, cu avertizarea că va bloca portalul pe teritoriul Rusiei, unde de altfel au mulți cititori, din cauza unui articol despre un caz de sinucidere. „Eu cred că cineva a depus o plângere și noi trebuia să rezolvăm problema. Este foarte neplăcut când primești astfel de cereri și anunțuri de la un regulator. Cred că dacă în Republica Moldova se va ajunge la așa ceva e nevoie de niște reguli foarte clare. Dacă va fi un organ care va reglementa și vor fi niște schimbări politice și vor intra acolo persoane care sunt afiliate politic, asta poate să joace un rol nu prea bun pentru independența mediei online”, a comentat jurnalista. 

Și reprezentantul API, Petru Macovei, nu a exclus faptul că, în cazul în care nu va exista o schimbare în abordările editoriale, „s-ar putea ca politicienii tot mai mult și mai mult să fie ghidați de gândul de a modifica legislația” în acest sens. „Nu exclud că vor exista tot mai multe doleanțe de a înăspri regulile de funcționare a portalurilor, de aceea trebuie să fim gata să ținem piept acestor posibile atacuri din partea politicienilor, or politicienii, în special cei din Republica Moldova, sunt mari meșteri în a inventa tot felul de reglementări suplimentare, decât să ofere libertăți și drepturi. Ei sunt gata să le restrângă și pe cele care există”, a afirmat Petru Macovei.

DESPRE CAPACITATEA CA: „AR TREBUI SĂ AVEM CU CEL PUȚIN 30 DE ANGAJAȚI MAI MULT”

Membrii CA, prezenți la evenimentul desfășurat online, nu s-au expus pe marginea subiectului abordat. Anterior, ex-președintele Consiliului Audiovizualului, Dragoș Vicol, menționa, într-un interviu pentru Media Azi, că autoritatea a discutat despre problema reglementării domeniului online alături de alte structuri ale statului și s-a constatat că, pentru realizarea acestui scop, ar fi necesară crearea unui departament separat în cadrul Consiliului. „Asemenea prerogative țin de aprobarea unui cadru legal, dar ar trebui consolidate capacitățile noastre din punct de vedere tehnic,  al instrumentarului și al pregătirii specialiștilor. Ar trebui să avem cu cel puțin 30 de angajați mai mult, care să se ocupe cu monitorizarea online-ului și să fie specializați - anumite portaluri, podcasturi, rețele de socializare etc”, spunea Dragoș Vicol portalului nostru.

Ministerul Justiției anunța anul trecut despre intențiile de a elabora o lege prin care autoritățile ar putea contracara răspândirea informațiilor false ce ar afecta securitatea națională. Până în prezent,  conceptul nu a fost însă prezentat publicului.

În martie 2020, la scurt timp după debutul pandemiei de coronavirus, Serviciul de Informație și Securitate a anunțat că a blocat zeci de site-uri (1, 2, 3) anonime pentru că ar fi răspândit informații false cu privire la Covid-19.

Potrivit Barometrului Opiniei Publice, din vara anul trecut, televiziunea era cea mai importantă sursă de informare pentru circa 72% din chestionați, pe când un deceniu în urmă ponderea era de aproape 90%. Astfel, în zece ani, televiziunea a pierdut circa 18% din respondenți la acest capitol. Internetul, în schimb, a crescut în acest sens de la 30% în 2010, la 60% în 2020.