Eşti aici

Este legală solicitarea semnăturii electronice în cererea de acces la informație?

24 Mai 2019
408 afişări
Întrebare: Am expediat o cerere de acces la informație unei instituții de stat și mi s-a răspuns că aceasta nu corespunde cerințelor prevăzute de articolul 75 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ, pe motiv că „nu conține semnătura petiționarului” (olografă sau electronică). Precizez că am semnat cererea, apoi am scanat-o și am expediat-o prin poșta electronică. Cum să procedez în acest caz, deoarece nu dețin semnătură electronică și mi s-a acordat termen de 5 zile pentru „înlăturarea neajunsului”, în caz contrar cererea mea nu va fi examinată.

Răspuns: Refuzul autorității de a vă oferi informația solicitată este nefondată și abuzivă. Legea privind accesul la informație nu prevede că solicitarea trebuie să conțină semnătura persoanei (art. 12 alin. (2). Cererea de acces la informație trebuie să includă datele de identificare ale solicitantului, modalitatea acceptabilă de primire a informației, precum și detalii suficiente și concludente privind informația solicitată. Nicăieri în textul legii nu găsim obligativitatea aplicării semnăturii, fie olografe, fie electronice.

Articolul 75 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ, la care face trimitere furnizorul de informație, se referă la conținutul petiției. Cel mai probabil, funcționarul public care examinează cererea dumneavoastră a confundat  cererea de acces la informație cu petiția, iar acestea sunt acte diferite și se examinează în baza unor legi diferite.

Într-o altă ordine de idei, Legea privind semnătura electronică şi documentul electronic  echivalează, în art. 13, semnătura olografă cu cea electronică, deci, chiar și în baza acestei legi, dacă cererea trimisă de dumneavoastră avea deja semnătura olografă, nu era deloc cazul să vi se solicite semnătura electronică.

Ce puteți face în continuare? În temeiul art. 22 din Legea privind accesul la informație, puteți ataca pe cale extrajudiciară răspunsul primit de la furnizorul de informații, contestându-l fie către conducerea acestuia, fie către organul ierarhic superior, în termen de 30 de zile de la data când ați primit răspunsul. Sau, în temeiul art. 71 din Codul contravențional, puteți să depuneți o plângere la poliție pentru încălcarea intenționată a dispozițiilor legale privind accesul la informație. Precizăm însă că poliția poate sancționa furnizorul de informație, dar nu îl poate obliga să vă ofere  informația solicitată.

O altă soluție ar fi să vă adresați în instanța de judecată.

Rubrica „Juristul Presei” a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent cu scopul de a sprijini activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă, oferindu-le soluții juridice corecte, adaptate fiecărui caz în parte. În fiecare zi de vineri, puteți afla răspunsuri la chestiuni ce țin de apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, accesul la informație, dreptul la viața privată, statutul juridic al organizațiilor mass-media, dreptul de autor etc. Răspunsurile oferite anterior în cadrul acestei rubrici le puteți găsi aici.