Eşti aici

Editorii de presă nu sunt de acord cu tarifele și condițiile impuse de „Poșta Moldovei”

08 Mai 2017
492 de afişări
Managerii publicațiilor periodice sunt nemulțumiți de relația lor cu Î.S. „Poșta Moldovei”, care îi impune să semneze contracte ce nu îi avantajează economic, iar mai nou, le solicită să achite o taxă suplimentară de 15 bani pentru ambalarea fiecărui exemplar de ziar/revistă. Afirmațiile au fost expuse la masa rotundă cu genericul „Situația critică a presei scrise din R. Moldova”, organizată de Asociația Presei Independente (API) vineri, 5 mai. Reprezentanții Î.S. „Poșta Moldovei”, Guvernului, Parlamentului, Primăriei mun. Chișinău nu au dat curs invitației la eveniment.

Jurnaliștii din presa scrisă au evidențiat mai multe probleme în colaborarea lor cu această instituție: contracte neavantajoase pentru redacții, tarife suplimentare pentru împachetarea ziarelor, transferul ziarelor cu o mare întârziere, datorii către redacții, rezultate din neachitarea la timp a sumelor venite din abonamente, calitatea proastă a factorilor poștali și altele, care au apărut recent, în procesul de reorganizare a „Poștei Moldovei”.

Potrivit directorului executiv API, Petru Macovei, modelul de contract impus editorilor este unul „discriminatoriu”, iar la solicitările de a rezolva aceste probleme Guvernul și structurile guvernamentale nu vor să țină cont de reclamațiile redacțiilor.

Totodată, managerii ziarelor au atras atenția că în ultimii ani s-a înrăutățit forma de dialog între instituția de stat și ei, iar prevederile contractuale oferite de „Poșta Moldovei” nu sunt discutate și convenite împreună cu ei. „Distribuitorii de ziare, inclusiv „Poșta Moldovei” își iau circa 40% din costul unui ziar ca să-l distribuie... Bine, să zicem că redacțiile au acceptat să plătească acești bani, dar de ce ziarele sunt duse cu întârziere, multe sunt deteriorate sau nu ajung la cititori, fiind pierdute. Care este sensul să iei 40% din prețul unui ziar și să-l duci peste trei-patru zile?”, s-a întrebat Alina Radu, directoarea „Ziarului de Gardă”.

În aceeași ordine de idei, Tudor Iașcenco, directorul săptămânalului „Cuvântului” din Rezina, a precizat că informarea populației nu este doar datoria jurnaliștilor, dar și a instituției „Poștei Moldovei”, care, fiind o instituție de stat, a fost creată anume pentru a lucra în interesul cititorului. „De aici, poți să tragi concluzia, că actuala guvernare, pur și simplu, vrea să distrugă presa neangajată.... și să pună toată informarea populației la cheremul celor de la putere”, a constatat el.

Potrivit lui Victor Cobăsneanu, redactorul ziarului ”Observatorul de Nord”, „Poșta Moldovei” nu mai dorește să distribuie ziare și reviste, pentru că „probabil este mai rentabil astăzi să duci facturi”, iar de vină de acest lucru s-ar face autoritățile centrale.

La finele discuției, participanții au făcut unele propuneri-recomandări pentru autorități, printre care: organizarea de către Comisia parlamentară pentru mass-media de a desfășura audieri parlamentare privind activitatea Î.S. ”Poșta Moldovei” și a Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (MTIC) pe segmentul ce ține de distribuirea presei scrise, precum și de vânzării cu amănuntul; crearea de către MTIC a unui consiliu consultativ pentru „Poșta Moldovei”, cu participarea reprezentanților societății civile și a persoanelor interesate; elaborarea unei strategii de dezvoltare a presei din R. Moldova în general, cu un capitol special pentru presa scrisă etc..