Eşti aici

Depersonalizarea hotărârilor judecătorești în discuții publice la Ministerul Justiției

10 Martie 2017
357 de afişări
Ministerul Justiției a organizat vineri, 10 martie, consultări publice, care au vizat protecția datelor cu caracter personal prin prisma depersonalizării hotărârilor judecătorești și lipsei posibilității de căutare a dosarelor după numele și prenumele părților implicate. Potrivit jurnaliștilor participanți la discuție, depersonalizarea  hotărârilor judecătorești nu permite informarea cetățenilor despre actele de corupție, iar astfel de acțiuni au drept consecință limitarea accesului la datele de interes public.

Reprezentanții Ministerului Justiției au prezentat, în deschiderea evenimentului, exemple din 10 state ale UE  care au recurs la depersonalizează hotărârilor judecătorești. La rândul lor, reprezentanții mass-media au susținut că există multe alte țări în UE, care oferă toate datele despre părțile implicate într-un proces de judecată și că exemplul Curții Europene pentru Drepturile Omului, care nu limiteaza accesul la astfel de date, este mult mai elocvent.

Prezent la consultări, directorul Centrului pentru protecția datelor cu caracter personal, Eduard Răducan, a menționat că instituția pe care o conduce a făcut în nenumărate rânduri demersuri la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în care a argumentat, operând și cu prevederi legale, necesitatea depersonalizării hotărârilor judecătorești, dar abia în 2016 CSM a dat parțial curs acestor demersuri.

Chiar dacă în regulamentul CSM, adoptat în iunie 2016,  se stipulează că  hotărârile judecătorești trebuie să fie depersonalizate, membra CSM, Vera Toma, a anunțat că în cadrul instituției a fost  creat un grup de lucru, care va analiza prezentul regulament   și va decide dacă este sau nu necesară modificarea acestuia, în conformitate cu legislația privid protecția datelor cu caracter personal. Vera Toma a subliniat că  „balanța între dreptul la viața privată și accesul la informație” este o chestiune subtilă.

Directoarea „Ziarului de Gardă”, Alina Radu, a exprimat tranșant poziția jurnaliștilor participanți la consultări: „Noi bănuim că există o rea-intenție, ca jurnaliștii și societatea civilă să nu putem găsi dosarele în care sunt implicați politicieni, membri ai parlamentului, membri ai Guvernului, judecători, procurori, polițiști, alte persoane publice implicate în acte de corupție, spălare de bani, crime împotriva statului și a societății”, a afirmat Alina Radu.

Și alți participanți la consultările publice s-au pronunțat împotriva limitării accesului la informație. Președinta Uniunii Avocaților, Nina Lozan, a atras atenția că, atunci când jurnaliștii vor să meargă într-o ședință de judecată, ei trebuie să cunoască din timp detaliile dosarului. Iar  în momentul în care o persoană este parte într-o cauză de judecată, aceasta deja devine subiect public, prin urmare, publicarea numelui nu reprezintă o încălcare a vieții private a acestei persoane. „Căutarea dosarului după nume și prenume, în viziunea avocaților, nu este o încălcare a prevederilor legii privind protecția datelor cu caracter personal”, a menționat Nina Lozan.

În cadrul consultărilor, ministrul Vladimir Cebotari a explicat celor prezenți mecanismul,  în opinia sa, cel mai sigur, pentru a evita restricționarea accesului la datele cu caracter personal: „În primul rând, noi am creat modulul Dosarul electronic. În al doilea rând, solicităm ca toți participanții la actul de justiție să aibă opțiunea să se  înregistreze în acel modul și să aibă acces la aceste dosare electronice. În al treilea rând, acest instrument va oferi un motor de căutare pe toate cauzele, iar în al patrulea rând, dacă se dorește de a accesa inclusiv datele cu caracter personal din oricare litigiu care este administrat în instanță de către oricare administrație judecătorească, persoana neînregistrată în modul nu are decât să fie înregistrată în calitate de operator la Centrul național de protecție a datelor cu caracter personal și nicio limitare nu va exista”, a explicat ministrul Justiției.

Aceasta a fost prima rundă de discuții publice pe subiectul dat. Timp de 15 zile, doritorii de a veni cu alte propuneri privind soluționarea problemei pot să le expedieze pe adresa Ministerului Justiției. Ulterior, va avea loc o a două rundă de consultări, unde vor fi dezbătute propunerile parvenite, urmând să se ajungă la un consens între toate părțile.