Eşti aici

De la 15, la 45 de zile. Accesul la informație, „în carantină” în Moldova și în alte state

10 Aprilie 2020
928 de afişări
Odată cu declanșarea pandemiei de Covid-19, mai multe guverne ale lumii au luat decizii privind limitarea accesului la informație pentru jurnaliști, inclusiv prin prelungirea termenelor de răspuns la solicitările acestora pe subiecte de interes public. În Moldova, perioada a fost extinsă de la 15 la 45 de zile. În timp ce mai mulți jurnaliști s-au arătat indignați de decizie, juriștii amintesc că restricțiile privind accesul la informație trebuie să fie proporționale interesului cetățenilor.  

În Republica Moldova, termenele legale pentru soluționarea solicitărilor de acces la informații și a petițiilor s-a triplat. Decizia se conține în prima dispoziție a Comisiei pentru Situații Excepționale, emisă pe 18 martie, și este valabilă pe durata stării de urgență, potrivit documentului, adică până pe 15 mai. Termenul obișnuit de satisfacere a unor astfel de cereri este de maxim 15 zile lucrătoare și poate fi prelungit cu cel mult 5 cinci zile în cazul în care se referă la un volum mare de informații. Astfel, triplarea duratei de furnizare a răspunsurilor ar însemna 45 de zile lucrătoare, iar în unele cazuri - 60 de zile.

Exemple similare, și în alte state

În România, pe perioada stării de urgență declarată de autorități, termenele s-au dublat. Potrivit legislației românești, instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de zece zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultate.

De altfel, decizia a fost criticată de Harlem Desir, reprezentantul pentru libertatea presei din cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, care argumenta că, în acest mod, accesul publicului la informații despre pandemie ar putea fi limitat.

Pe de altă parte, în celălalt stat vecin, Ucraina, termenele au rămas neschimbate deocamdată (cinci zile lucrătoare și, respectiv, 48 de ore în anumite cazuri). Totuși, o inițiativă de prelungire a perioadei a fost înregistrată în Rada Supremă. La modul practic însă, potrivit unor jurnaliști locali, unele instituții deja refuză să ofere informațiile în termen, invocând starea de urgență.

Și alte țări europene au adoptat restricții. Franța, bunăoară,  a suspendat toate termenele legale până la o lună de la data la care se va încheia starea de urgență. Executivul din Georgia, la rândul lui, a emis o rezoluție care suspendă termenele de emitere a informațiilor publice și, respectiv, acordă autorităților dreptul de a nu se conforma cererilor de acces la informație. Și Italia a permis autorităților suspendarea tuturor acțiunilor legate de solicitările de informații, cu excepția cazului în care acestea nu pot fi amânate, precum și în cazul cererilor ce vizează pandemia și urgențele din sănătate. Termenele pentru procedurile din sectorul public au fost suspendate și în Spania. 

Decizii similare au fost adoptate și în unele state ale SUA, atât de autorități locale, cât și centrale. Biroul Federal de Investigații, bunăoară, a anunțat pe pagina sa oficială că nu mai poate răspunde la solicitări în timp util. Pe 20 martie, peste 130 de organizații neguvernamentale, inclusiv de media, au semnat un apel la transparență. 

„Nepăsarea autorităților față de jurnaliști și de public”

Jurnalista de investigație Lilia Zaharia consideră că din cauza extinderii termenului de satisfacere a cererilor suferă atât jurnaliștii, cât și cetățenii care vor să primească informații actualizate. „Triplarea termenului de furnizare a informației în situația stării de urgență demonstrează din nou nepăsarea autorităților față de jurnaliști și de public, deoarece dacă presa nu are acces la informații de interes public, atât de necesară în această perioadă, cititorii, telespectatorii, radioascultătorii sunt cei în pierdere”, explică ea. 

Ziarista admite că în această perioadă autoritățile se află sub presiunea gestionării stării de criză, dar consideră că „lipsa de comunicare, de transparență a activității acestor autorități nu face decât să amplifice hăul informațional”.

Dreptul de acces la informație „nu este absolut”

Jurista Tatiana Puiu argumentează că dreptul de acces la informație „nu este unul absolut și poate fi limitat pe perioada stării de urgență”. Potrivit ei, guvernele din țările afectate de coronavirus și-au redus activitățile ca să se concentreze pe gestionarea epidemiei. „În asemenea condiții, realizarea dreptului de acces la informație poate fi restrânsă din simplul motiv că furnizorii de informații nu vor fi capabili să răspundă în termen”, a explică experta. 

Tatiana Puiu adăugă că triplarea termenului de soluționare a cererii de informație se răsfrânge și asupra jurnaliștilor, pentru că ei sunt responsabili de transmiterea informațiilor de interes public. Jurista consideră că, în cazul dat, cea mai bună soluție pentru a nu admite îngrădiri ale libertății de exprimare este ca autoritățile să ofere informație veridică, actuală și completă.

Jurista subliniază că guvernele dispun de recomandări ale organizațiilor internaționale privind modul în care să acționeze pe timp de criză și că este important să le urmeze. Un exemplu ar fi Consiliul Europei: „Consiliul a publicat un set de recomandări și instrumente, destinat guvernelor, despre cum să facă față pandemiei astfel încât să fie respectate principiile democratice, statul de drept și drepturile omului. Conform acestui document, «accesul publicului la informații trebuie gestionat pe baza principiilor existente stabilite în jurisprudența CtEDO. Orice restricție privind accesul la informații trebuie să fie excepțională și proporțională cu scopul de a proteja sănătatea publică». Până la urmă, alegerea între abuzul de putere și buna guvernare le aparține autorităților”. 

Solicitați de Media Azi să explice raționamentele privind triplarea termenului de furnizare a informațiilor publice, reprezentanții Guvernului au declarat că vor reveni cu un răspuns „în termenii legali prevăzuți”. Răspunsul nu a parvenit însă până la publicarea materialului.