Eşti aici

Cum relatăm despre un minor condamnat fără să-i încălcăm drepturile?

18 Septembrie 2020
247 de afişări
Întrebare: Redacția noastră intenționează să realizeze un material jurnalistic despre condițiile de detenție a copiilor condamnați la închisoare, precum și măsurile de reeducare ce le sunt aplicate. Cum trebuie să abordăm subiectul așa ca să nu încălcăm drepturile minorului de 17 ani care va fi protagonistul emisiunii TV?

Răspuns: La documentarea și difuzarea subiectelor despre minori, jurnalistul trebuie să se ghideze cu prioritate de principiul respectării interesul superior al copilului. Această garanție urmează a fi aplicată în raport cu toate persoanele care nu au împlinit majoratul sau, altfel spus, nu au vârsta de 18 ani[1].
Atenționăm că actualul cadru legal[2] interzice publicarea în mass-media a materialelor jurnalistice referitoare la minori dacă prin acestea:

  • se fac publice date cu caracter personal[3] ale copilului bănuit[4], învinuit[5], inculpat[6] sau condamnat[7] pentru săvârșirea unei infracțiuni sau ale copilului care este victima unei infracțiuni ori contravenții, date care permit identificarea minorului;
  • se fac publice date cu caracter personal ale unui copil care fie și-a provocat leziuni corporale ori a încercat să o facă, fie s-a sinucis ori a avut  o tentativă de sinucidere, fapt care permite identificarea minorului;
  • se prezintă fotografii ale copiilor sau materiale video despre aceștia în contextul unor fenomene sociale negative, ceea ce permite identificarea copiilor;
  • se prezintă o informație care jignește demnitatea copilului identificat și/sau lezează interesele sale superioare.
Pe de altă parte, legea stabilește că, în unele cazuri, minorii cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani, aflați în diferite forme de detenție sau care au calitatea procesuală de bănuit, învinuit, inculpat sau condamnat pentru comiterea unor infracțiuni în cadrul unei urmăriri penale, pot apărea în programele audiovizuale[8]. Pentru asta, este necesar să asigurați îndeplinirea următoarelor condiții:
  • Obțineți în scris acordul minorului și al reprezentantului legal al acestuia;
  • Vă asigurați că, pe parcursul transmisiei sau al înregistrării, minorul este asistat  de un părinte ori de un alt reprezentant legal;
  • Întreprindeți măsuri de protecție a identității minorului prin blurarea imaginii acestuia și modificarea sonoră a vocii;
  • În funcție de dezvoltarea și starea psiho-emoțională a minorului, asigurați prezența unui psiholog pentru minori pe durata interviului.
Rubrica „Juristul Presei” a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu scopul de a sprijini activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă, oferindu-le soluții juridice corecte, adaptate fiecărui caz în parte. În fiecare zi de vineri puteți afla răspunsuri la chestiuni ce țin de apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, accesul la informație, dreptul la viața privată, statutul juridic al organizațiilor mass-media, dreptul de autor etc. 
Materialele publicate reflectă opinii juridice cu caracter consultativ și nu reprezintă o sursă autentică de drept. CJI nu poartă răspundere pentru prejudiciul suferit de către destinatarii consultației drept urmare a luării deciziilor bazate pe informația furnizată. 

Răspunsurile oferite anterior în cadrul acestei rubrici le puteți găsi aici.
 

 


[1] Art. 1 din Legea cu privire la protecția copiilor împotriva impactului negativ al informației: „copil – persoană care nu a atins vârsta de 18 ani (majoratul)”;
[3] Art. 3 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal: „date cu caracter personal – orice informație referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor cu caracter personal). Persoana identificabilă este persoana care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe elemente specifice identității sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale”;
[4] Bănuitul este persoana față de care există anumite probe că a săvârșit o infracțiune până la punerea ei sub învinuire;
[5] Învinuitul este persoana față de care s-a emis o ordonanță de punere sub învinuire;
[6] Atunci când cauza învinuitului este trimisă în judecată acesta capătă calitatea de inculpat ;
[7] Persoana în privința căreia sentința a devenit definitivă se numește condamnat.