Eşti aici

Consiliul Audiovizualului între misiune, realităţi şi rezultate

10 Iulie 2019
753 de afişări

Olga Guțuțui, membră a CA

La 3 iulie, Comisia Parlamentară pentru mass-media a respins raportul de activitate al Consiliului Audiovizualului pentru 2018, iar unii deputaţi au cerut demisia in corpore a membrilor Consiliului. Situaţia nu este unică, pentru că, de mai mulți ani deja, asupra CA-ului planează diferite suspiciuni și sunt aduse învinuiri privind situaţia degradantă a mass-mediei audiovizuale din Republica Moldova. Uneori, aceste învinuiri sunt fondate, alteori sunt simple supărări, motivul fiind sancțiunile pentru nerespectarea normelor legale de către anumiți furnizori de servicii media audiovizuale.

Ce spune norma legală?

Recomandarea Rec (2000)23 a Comitetului de Miniştri către statele membre cu privire la independenţa şi funcţiile autorităţilor de reglementare a sectorului radiodifuziunii [1] subliniază că, „pentru a garanta existenţa unei multiplicităţi de mijloace de comunicare în masă independente şi autonome în sectorul radiodifuziunii este esenţială stabilirea unei reglementări judicioase şi proporţionate a acestui sector, pentru a garanta libertatea mijloacelor de comunicare în masă, asigurând, în acelaşi timp, un echilibru între această libertate şi alte drepturi şi interese legitime”. Astfel, potrivit Recomandării „autorităţile de reglementare a sectorului radiodifuziunii special desemnate, având experienţă în domeniu, au de jucat un rol important în cadrul stabilit de lege.”

În Republica Moldova autoritatea responsabilă de domeniul audiovizualului este Consiliul Audiovizualului, succesorul de drept al Consiliului Coordonator al Audiovizualului. În conformitate cu prevederile Codului serviciilor media audiovizuale, „Consiliul Audiovizualului este garant al interesului public în domeniul audiovizualului şi are menirea de a contribui la dezvoltarea serviciilor media audiovizuale în conformitate cu principiile comunicării audiovizuale […], cu normele, standardele şi cele mai bune practici internaţionale în domeniu.” Ce este însă interesul public în domeniul audiovizualului? În acest sens, legea spune următoarele: „interesul pentru asigurarea unei informări pluraliste şi obiective a populaţiei, un interes superior în raport cu interesele politice, economice, comerciale, ideologice sau de altă natură.”

Aşadar, atât norma internațională cât şi cea naţională vorbesc despre importanţa autorităţii de reglementare în audiovizual. Mai mult decât atât, Recomandarea citată evidenţiază necesitatea unor dispoziţii în legislaţia proprie a statelor care să acorde autorităţilor de reglementare puteri întru îndeplinirea sarcinilor într-o manieră efectivă, independentă şi transparentă, conform liniilor directoare ale Recomandării.  În context, legea spune că autoritatea națională de reglementare în audiovizual este autoritate publică autonomă și independentă din punct de vedere organizațional față de orice altă entitate.

În Consiliu decide majoritatea

Ca structură, în calitate de membri, Consiliul Audiovizualului numără o componenţă de 9 persoane. Toate deciziile se adoptă cu votul a cel puţin cinci membri - excepţie fac doar situaţiile prevăzute de Codul serviciilor media audiovizuale. Respectiv, majoritatea este cea care decide iar opiniile împărtășite doar de unul, doi membri, fie ele oricât de bune, nu au sorți de izbândă.

Responsabil în fața societății

Consiliul Audiovizualului se face responsabil doar în faţa societăţii, a consumatorilor de informaţie şi nu reprezintă entitatea care i-a desemnat. În cazul actualilor membri, aleşi în baza precedentului Cod al audiovizualului, este vorba despre Parlamentul Republicii Moldova. Pentru cei care vor fi aleşi în conformitate cu noile prevederi vorbim despre câteva entităţi: Parlament (2 membri), Președintele Republicii Moldova (1 membru), Guvern (1 membru) şi organizaţiile societăţii civile (5 membri).  În definitiv, fiecare membru al Consiliului, fie că vorbim despre cei care au fost, despre cei actuali, între care și subsemnata, sau de spre viitorii membri,  fiecare este responsabil pentru asigurarea respectării prevederilor articolului 10 al Convenţiei pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Or, acesta zice: „Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a consuma informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. […]”.

Concentrare, monopolizare și ... lipsă de reacție din partea CA

Am spus-o cu mai multe ocazii, dar o confirmă și ultimul Indice privind Situația Presei din Moldova (ISPM) [2]:  situația mass-mediei din țara noastră este una gravă. Pentru evaluare s-au folosit 7 indicatori. Vorbim despre cadrul juridic de reglementare a activității mass-media; mediul economic; contextul politic; mediul profesional; calitatea jurnalismului; securitatea informațională din perspectiva mediatică; securitatea jurnaliștilor. Indicele a arătat că cel mai vulnerabil segment este mediul economic pentru că, urmare a monopolului de pe piața de publicitate, unica sursa de existență a mai multor furnizori de servicii media o constituie granturile externe. Situația creată, în mod evident, ține în special de responsabilitatea autorității de reglementare în audiovizual, fiind generată nu în ultimii doi-trei ani, dar de ceva timp deja. Un indiciu ar fi și Raportul [3] organizației Reporteri fără Frontiere, care arată că în ultimii 6 ani Republica Moldova a pierdut 36 de poziții la capitolul libertății presei. De ce avem acest rezultat? E simplu, pe alocuri s-a reacționat tardiv, în alte situații nu s-a reacționat deloc. Astfel,  am ajuns la situaţii de concentrare a proprietății media, deși Codul audiovizualului nr. 260 din 27.07.2006, la articolul 7 alineat (5) prevedea: „pentru a proteja pluralismul și diversitatea politică, socială și culturală, concentrarea proprietății este limitată la dimensiuni care să asigure eficiența economică, dar care să nu genereze apariția de poziții dominante în formarea opiniei publice”.

Ulterior, concentrarea proprietății din sectorul media a generat deficiențe de ordin economic, monopolul pe piața de publicitate, un produs informațional lipsit de calitate şi multe alte probleme ce ţin de activitatea media. În consecință, mass-media din Republica Moldova a încetat să mai fie o industrie, transformându-se într-un instrument de manipulare şi dezinformare a opiniei publice. Aceste rezultate sunt la suprafaţă. Iată de ce este cazul ca fiecare dintre noi să-și evalueze activitatea, deciziile luate, așa încât să remediem situaţia existentă la moment şi să revenim la normalitate. Este imperios necesar să consolidăm un sector media bazat pe condiții de concurență loială și motivație de a crea produs audiovizual local de calitate. Iar Consiliul Audiovizualului,  în conformitate cu misiunea  și atribuțiile ce îi revin potrivit normei legale,  trebuie să fie catalizator al acestui proces. Cu mai multă inițiativă și promptitudine, lucrurile pot fi schimbate.

Acțiuni concrete, ce nu suportă amânare

Pentru schimbări de calitate, avem nevoie de studii şi analize de impact pe fiecare segment în parte. Doar aşa putem edifica o strategie de dezvoltare a sectorului mass-media. De exemplu, din 2015 avem asigurată transparența proprietății de media, doar că, pentru a evalua impactul acestor prevederi nu s-a făcut niciun studiu de analiză. Respectiv, oficial avem transparenţă în proprietatea de media, dar, în acelaşi timp, avem  şi persoane interpuse care îşi atribuie unele proprietăţi de media. Tot de studii şi analize de impact este nevoie la capitolul implementării prevederilor legale care se referă la securizarea spațiului informațional, legea cu privire la protecția copiilor împotriva impactului negativ al informației. Pe de altă parte, în domeniul audiovizualului tot mai des sunt utilizate mesaje de discriminare pe diferite criterii, de incitare la ură și de denigrare a persoanelor, asta chiar dacă legea interzice. Prin urmare, sunt necesare acţiuni concrete, monitorizări permanente și discuții constructive pe fiecare subiect în parte. Doar astfel mass-media din Republica Moldova poate deveni o industrie sustenabilă.
 

 

[1] Recomandarea Rec (2000)23 a Comitetului de Miniştri către Statele membre cu privire la independenţa şi funcţiile autorităţilor de reglementare a sectorului radiodifuziunii: http://apel.md/files/docs/Rec_2000_23_Ind_aut_regl_ro.pdf