Eşti aici

Ce riscă un jurnalist dacă folosește neîntemeiat o cameră ascunsă?

06 Martie 2020
768 de afişări
Întrebare: M-am angajat recent în calitate de reporter de investigație și aș vrea să știu în ce condiții pot utiliza o cameră ascunsă la documentarea viitoarelor materiale? Care ar putea fi consecințele dacă o folosesc nejustificat?

Răspuns: Jurnaliștii, în special cei de investigație, pot folosi legal o cameră ascunsă în cazul în care respectă două condiții:

  • Materialul ce urmează a fi publicat reflectă în mod obligatoriu un subiect de interes general;
  • Informațiile difuzate sunt de interes public.
Reamintesc că interesul public reprezintă interesul societăţii - şi nu simpla curiozitate a indivizilor - faţă de evenimentele ce privesc exercitarea puterii publice într-un stat democratic sau faţă de alte probleme care, în mod normal, trezesc interesul societăţii sau al unei părţi a ei.

Dreptul de a utiliza camerele ascunse de către jurnaliști reiese din Legea presei, care prevede în art. 20 că, în scopul exercitării atribuţiilor profesionale, jurnalistul are dreptul să obţină şi să difuzeze informaţii, precum și să facă imprimări audiovizuale, să filmeze şi să fotografieze. Totodată, Legea cu privire la libertatea de exprimare, la art. 4, prevede că mass-media are sarcina de a informa publicul asupra problemelor de interes public şi de a efectua, în conformitate cu responsabilităţile sale, investigaţii jurnalistice în probleme de interes public.
 
În cazul în care jurnalistul a folosit în mod abuziv camera ascunsă - înregistrările au fost făcute publice, dar ele nu reprezintă informație de interes public - atunci în privința lui pot fi aplicate diferite mecanisme legale.

De exemplu, persoana care consideră că i-au fost lezate anumite drepturi poate sesiza Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, în baza art. 74 prim din Codul Contravențional, privind încălcarea datelor cu caracter personal. Autoritatea poate să inițieze controale și să aplice sancțiuni pentru prelucrarea nejustificată a datelor personale. La fel, persoana poate să depună o plângere la Poliție pentru încălcarea inviolabilității vieții personale (art. 177 Cod Penal) sau se poate adresa în instanța de judecată solicitând constatarea încălcării vieții private, dezmințiri, scuze publice, compensarea prejudiciului moral și/sau material cauzat.

Rubrica „Juristul Presei” a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent cu scopul de a sprijini activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă, oferindu-le soluții juridice corecte, adaptate fiecărui caz în parte. În fiecare zi de vineri, puteți afla răspunsuri la chestiuni ce țin de apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, accesul la informație, dreptul la viața privată, statutul juridic al organizațiilor mass-media, dreptul de autor etc. Răspunsurile oferite anterior în cadrul acestei rubrici le puteți găsi aici.