Eşti aici

Care sunt regulile de publicare a dezmințirilor?

05 Iunie 2020
407 afişări
Întrebare: Redacția în cadrul căreia activez a înaintat o cerere de chemare în judecată împotriva unui post TV care a răspândit informații defăimătoare pe site-ul său oficial, pe paginile a trei rețele de socializare, precum și în cadrul unei emisiuni televizate. Instanța de judecată a obligat postul TV să dezmintă relatările defăimătoare din conținutul materialului jurnalistic. Redacția televiziunii a publicat însă dezmințirea într-o formă distorsionată și doar pe pagina web ce îi aparține, fapt față de care ne exprimăm dezacordul. Prevede legea anumite norme de publicare a dezmințirilor? Dacă da, care sunt acestea?

Răspuns: Actualul cadru legal[1] instituie o serie de reguli privind modalitatea, forma și termenul de publicare a unei dezmințiri. Reieșind din conținutul prevederilor care instituie aceste reguli, în urma soluționării litigiului cu privire la defăimare instanța de judecată este obligată să indice textul dezmințirii în dispozitivul hotărârii.[2]

Prin urmare, textul prevăzut de instanță este intangibil, iar postul TV pârât nu este îndreptățit să-l denatureze sau să intervină cu modificări de orice natură[3]. Acesta este obligat să preia conținutul exact prevăzut în dispozitivul hotărârii, publicându-l sub titlul „Dezmințire” cu aceleași caractere ca și materialul defăimător publicat anterior.

În aceeași ordine de idei, instanței îi revine și rolul de a selecta cea mai potrivită modalitate privind publicarea dezmințirii.[4] Mai exact, în cazul răspândirii informației defăimătoare prin intermediul mass-media, instanța va obliga instituția pârâtă să publice și sau să difuzeze dezmințirea la aceeași rubrică, pagină, în același program, la aceeași oră sau în același ciclu de emisiuni. În situația în care materialul defăimător a fost răspândit prin alte mijloace decât mass-media, instanța va stabili aceeași modalitate de dezmințire sau, după caz, alta adecvată situației.

Ținând cont de circumstanțele cazului de față, postul TV trebuia să publice și să distribuie dezmințirea nu doar pe pagina web, ci și pe rețelele de socializare, precum și în cadrul programului televizat, la aceeași oră și în cadrul aceleiași emisiuni. Atenționăm asupra faptului că în cazul în care postul de televiziune pârât refuză să publice și să difuzeze dezmințirea sau întreprinde aceste măsuri parțial ori într-un mod necorespunzător, acesta poate fi obligat să plătească redacției reclamante o compensație în mărime de la 2.500 la 250.000 de lei[5].

Rubrica Juristul Presei reflectă opinii juridice cu caracter consultativ și nu reprezintă o sursă autentică de drept. CJI nu poartă răspundere pentru prejudiciul suferit de către destinatarii consultației drept urmare a luării deciziilor bazate pe informația furnizată.

Rubrica „Juristul Presei” a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent cu scopul de a sprijini activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă, oferindu-le soluții juridice corecte, adaptate fiecărui caz în parte. În fiecare zi de vineri, puteți afla răspunsuri la chestiuni ce țin de apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, accesul la informație, dreptul la viața privată, statutul juridic al organizațiilor mass-media, dreptul de autor etc. Răspunsurile oferite anterior în cadrul acestei rubrici le puteți găsi aici.
 

 


[2] Art. 26 alin. (2) Legea cu privire la libertatea de exprimare: ”În cazul în care instanța de judecată va stabili că acțiunea cu privire la răspândirea informației false și defăimătoare este întemeiată, iar reclamantul solicită publicarea unei dezmințiri, instanța va dispune dezmințirea relatărilor false și defăimătoare, indicând în dispozitivul hotărârii textul dezmințirii”;
[3] Pct. 40 Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova nr.7 din 24.12.2012: ”Nu se admite redactarea textului hotărârii judecătorești sau comentarea lui de către organul de informare în masă (pârâții în cauză), care, prin conținutul lor, contravin hotărârii instanței de judecată. Hotărârea instanței de judecată se consideră neexecutată dacă o asemenea redactare sau comentariu au fost admise de pârât”;
[4] Art. 26 alin. (3) Legea cu privire la libertatea de exprimare: ”Instanța de judecată va dispune efectuarea dezmințirii în cel mai potrivit mod pentru restabilirea drepturilor reclamantului (…)”;
[5] Art. 26 alin. (4) Legea cu privire la libertatea de exprimare: Dacă pârâtul ”(…) va refuza publicarea dezmințirii, persoana obligată să publice dezmințirea va plăti reclamantului o compensație în mărime de la 50 la 5000 de unități convenționale.”