Eşti aici

CA obligă posturile radio și TV să renunțe la „enunțarea neavizată a propriei opinii”. Explicațiile lui Dragoș Vicol

25 Martie 2020
475 de afişări
Consiliul Audiovizualului a emis o dispoziție prin care obligă jurnaliștii posturilor de televiziune și radio să renunțe, pe perioada stării de urgență, la „enunțarea și favorizarea neavizată a propriei opinii” în abordarea subiectelor despre pandemia de coronavirus și să includă obligatoriu poziția autorităților în produsele difuzate. Documentul a fost criticat de reprezentanți ai breslei jurnalistice și membri ai societății civile, unii calificând decizia drept cenzură. Pe de altă parte, șeful CA, Dragoș Vicol, argumentează că documentul corespunde legislației, presa fiind obligată să promoveze doar „opinii avizate”.

După ce Comisia pentru Situații Excepționale a oferit Consiliului Audiovizualului dreptul să desfășoare ședințe deliberative cu cel puțin patru membri și să adopte decizii cu votul a cel puțin trei persoane, președintele Dragoș Vicol a emis marți, 24 martie, Dispoziția nr. 2 care impune posturilor de radio și televiziune o serie de obligații privind felul în care abordează subiectul pandemiei cu noul coronavirus. 

Ce prevede dispoziția CA

Potrivit documentului, prezentatorii, moderatorii și redactorii vor trebui să renunțe, pe durata perioadei stării de urgență, „la enunțarea și favorizarea neavizată atât a propriei opinii, cât și a liberei formări de opinii arbitrare în reflectarea subiectelor ce vizează pandemia Covid-19, atât în context național, cât și extern”. În dispoziție se mai spune că unicele surse „sigure, veridice, imparțiale și echilibrate” ar fi autorităţile publice competente din țară și de peste hotare (Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Organizația Mondială a Sănătății). Prin urmare, jurnaliștii ar fi obligați să prezinte poziția oficială a autorităților în materialele lor. 

De asemenea, CA impune tuturor furnizorilor de servicii media audiovizuale să evite senzaționalul și „infodemia caracterizată de supraabundența de informații ce pot crea confuzie”, precum și să „combată contaminarea publicului cu fake news apărute pe rețelele de socializare”.

Dispoziția se răsfrânge asupra tuturor subiecților Codului serviciilor media audiovizuale: furnizorii și distribuitorii de servicii media, organele de supraveghere a activităţii furnizorilor publici de servicii media, furnizorii de servicii de platformă de partajare a materialelor video, furnizorii de servicii media care utilizează o frecvenţă acordată de autoritatea publică competentă, care utilizează un slot și cei care utilizează o legătură ascendentă la satelit sau care utilizează o legătură la internet situată pe teritoriul Republicii Moldova.

„Dispoziția depășește cadrul legal”

Documentul a fost criticat de mai mulți reprezentanți ai breslei jurnalistice și ai societății civile. Directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei, consideră că autoritatea în domeniul audiovizualului a adoptat o decizie abuzivă. „Se vede cu ochiul neînarmat că dispoziția depășește cadrul legal, dacă ne uităm la Codul serviciilor media audiovizuale, dar și la dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale. Este un abuz foarte clar din partea CA în raport cu radiodifuzorii”, afirmă Macovei.

El subliniază că jurnaliștii profesioniști sunt obligați să reflecte opinia tuturor părților într-un subiect, dar în condițiile în care „autoritățile, de cele mai multe ori, în loc să furnizeze o informație o ascund”, jurnaliștii sunt nevoiți să recurgă la surse de alternativă. „Așa cum este formulată această dispoziție, ea de fapt interzice jurnaliștilor să prezinte orice informație dacă nu există confirmarea din partea autorităților. Ce facem atunci când autoritățile tac și cu încăpățânare nu vor să furnizeze informații? Să nu informăm publicul? Nu ar fi corect sub nicio formă. Mai mult, această dispoziție restricționează dreptul instituțiilor media și a jurnaliștilor să emită judecăți de valoare. Este nedemocratic  și nu se încadrează nici în formatul stării de urgență”, comentează Petru Macovei.

Decizia a stârnit critici și pe rețelele sociale. „Am citit și am căzut de pe scaun. De azi înainte, eu în emisiune nu mai trebuie să vorbesc și să am mare grijă ce întreb! Da, și singurele surse credibile de care să întreb sunt Guvernul și ministerele! Investigațiile înțeleg că sunt interzise! Coronavirus vine cu cenzură în presă, nu doar cu blindate!”, a scris Mariana Rață de la TV8. 

Colega ei, Natalia Morari, a venit cu mai multe întrebări în adresa Consiliului: 

Politologul Dionis Cenușă, la rândul său, afirmă că deși CA poate să ceară jurnaliștilor ca sursele oficiale să fie reflectate în presă, totuși ultima dispoziție este una abuzivă, chiar și pe perioada stării de urgență. „Stare de urgență - nu stare de cenzură”, a conchis expertul pe Facebook.

Deputatul PAS Radu Marian a calificat decizia drept „halucinantă”: 

Documentul „nu aduce cenzură”

Pe de altă parte, directorul executiv al Asociaţiei Presei Electronice din Moldova (APEL), Ion Bunduchi, este de părere că dispoziția CA „nu aduce cenzură”. El recunoaște totuși că documentul conține „stângăcii”, un exemplu fiind mențiunea cu privire la „combaterea contaminării publicului cu fake news apărute pe rețelele de socializare”, or „cum să combată furnizorii de servicii media contaminarea publicului?”.   

„Dar, dincolo de stângăcii, dispoziția, în mare, conține norme profesionale existente, juridice și deontologice. Posibil ar trebui percepută ca un avertisment în plus și ca un îndemn suplimentar la exactitate și corectitudine. La urma urmei, trebuie și CA să pună ceva pe altarul pandemiei”, menționează Bunduchi.

Expertul este de părere că, în cazul în care documentul a fost emis ca și îndemn la corectitudine, atunci el trebuia să apară mai devreme. „Pentru că, poate, mass-media nu abunda în informație de la președinție despre pandemie, ci informație oferită de instituțiile abilitate și enumerate în document”, argumentează reprezentantul APEL.

Cum explică șeful CA decizia 

Președintele CA, Dragoș Vicol, a precizat pentru Media Azi că dispoziția respectivă a fost semnată de el, fiind consultată și agreată inițial cu ceilalți cinci membri. Potrivit lui, documentul nu a fost aprobat în cadrul unei ședințe publice pentru a nu expune membrii Consiliului riscului de infectare cu coronavirus.

Vicol susține că dispoziția a fost luată în baza Codului serviciilor media audiovizuale, combate criticile privind instituirea cenzurii și accentuează că jurnaliștii nu au voie să difuzeze doar opinii neavizate. „Opiniile trebuie să fie avizate. Ce înseamnă asta? Ele trebuie să fie fundamentate, serioase, bazate pe fapte reale. Eu cred că e un lucru firesc – să nu fie informații  alandala, după ureche, care se bazează pe nu se știe care surse și care, sub protecția anonimatului, au un înțeles greșit și pot să aducă un prejudiciu foarte mare opiniei publice”, explică șeful CA. 

Întrebat ce se întâmplă dacă, bunăoară, în cadrul unui talk show TV sunt invitați doar experți, iar reprezentanții autorităților lipsesc, președintele CA a răspuns că, în astfel de cazuri, este obligatorie opinia oficialilor statului. „Din punctul meu de vedere, trebuie să se facă tot posibilul și mai ales imposibilul ca să se intre în posesia unei opinii din partea reprezentanților legali. (...) Ce garanții avem noi că cineva vine și spune o informație care este testată, fundamentată? Tocmai pentru asta există autoritatea statului care poartă răspundere. Restul experților, inclusiv din societatea civilă, foști miniștri, nu au nicio răspundere, nici penală. Noi nu putem să promovăm impresii, atitudini, viziuni care nu se bazează pe nimic. Statul este obligat să aibă o poziție articulată legal, din cauza aceasta eu consider că poziția statului trebuie obligatoriu solicitată, iar dacă nu este posibil de obținut - să nu fie lansate alte opinii; să existe opiniile statului fiindcă e stare de urgență”, argumentează Dragoș Vicol.

Documentul emis de CA nu conține nicio mențiune privind sancționarea posturilor TV și radio care ar încălca, în opinia autorității, prevederile. „Dacă vom vedea că cineva, cu rea intenție, nu dorește să aplice aceste prevederi, ne rezervăm dreptul să venim cu alte precizări cu privire la sancțiuni”, precizează Vicol. 

Potrivit legislației, în perioada stării de urgență, informaţiile şi comunicatele oficiale ale autorităţilor publice cu privire la starea de urgenţă, de asediu şi de război trebuie să fie difuzate de către furnizorii de servicii media „integral şi cu prioritate” și prezentate „în mod operativ din momentul comunicării acestora”.