Eşti aici

Audieri publice la Parlament: Cum ar trebui să arate noul Cod al serviciilor media audiovizuale?

04 Aprilie 2018
350 de afişări
Comisia Parlamentară pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a organizat primele audieri publice pe marginea proiectului noului Cod  al serviciilor media audiovizuale, înregistrat în Parlament pe 22 martie. La audieri, care au durat două zile (3 - 4 aprilie), au participat autorii proiectului, deputați, membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), jurnaliști, experți și reprezentanți ai unor domenii conexe cu mass-media.

Participanții la audieri au venit cu propuneri și obiecții pe diverse aspecte legate de acest document.

Deputatul socialist Vlad Batrâncea a recomandat introducerea unei prevederi prin care CCA să poată retrage licențele radiodifuzorilor pentru încălcarea legislației doar după pronunțarea verdictelor finale de către instanța de judecată. El și-a argumentat poziția prin faptul că „retragerea licenței este o sancțiune extremă”, iar atunci când această procedură rămâne exclusiv la discreția CCA, „pot apărea diferite abateri”.

Avocatul care reprezintă interesele Partidului Socialiștilor, Fadei Nagacevschi, s-a referit la noțiunea de discurs de ură. Potrivit documentului, discurs de ură este exprimarea care propagă, incită, promovează sau justifică ura rasială, xenofobia, antisemitismul sau alte forme de ură fondate pe intoleranță sau discriminare bazată pe sex, origine rasială sau etnică, naționalitate, religie sau credință, dizabilitate sau orientare sexuală. Fadei Nagacevschi a fost de părerea că „intoleranță” nu este cuvântul potrivit în acest caz și că definiția ca atare ar fi prea generală.

Unul dintre autorii proiectului Codului, Eugen Rîbca, a explicat în context: „Am încercat, începând cu anul 2010 – 2011, în contextul actualului Cod, să venim cu reglementări detaliate, fapt pentru care am fost criticați, inclusiv, de structurile europene. Ni s-a sugerat să nu venim cu reglementări detaliate în condițiile în care există autoritatea de reglementare, a cărei misiune principală este reglementarea acestui domeniu”.

În continuare, unii radiodifuzori s-au referit la programele audiovizuale realizate în exclusivitate cu resurse proprii.  Aceștia au propus ca programele audiovizuale să aibă următoarele durate medii zilnice: furnizorii publici naționali de servicii media – cel puțin 10 ore pentru fiecare serviciu media audiovizual; regionali – cel puțin 8 ore pentru fiecare serviciu media audiovizual etc.

Reprezentantul PRO TV Chișinău, Artur Corghencea, a menționat că în proiectul codului nu s-a ținut cont de durata publicității. Jurnalistul a adăugat că, în condițiile actuale, când piața publicitară constituie circa 9 milioane de euro, este imposibil ca fiecare post să producă volumul necesar de produs local.

În afara de aceasta, furnizorii de servicii media au obligația să rezerve operelor europene create de producători independenți din Republica Moldova, cel puțin 10% din timpul lor de emisie, din care se scade timpul alocat știrilor, evenimentelor sportive, jocurilor, publicității serviciilor teletext și teleshopping-ului. Corghencea susține că în Republica Moldova nu există producători independenți care ar putea crea content pentru televiziuni.

Președinta companiei publice Teleradio-Moldova, Olga Bordeianu, a propus introducerea treptată a cotelor de produs autohton. „Sunt pentru majorarea cotelor de produs propriu (...)  dar nu atât de brusc. Puțin mai lent cred că ar fi mai bine și mai simplu”, a afirmat Bordeianu.

Președinta Teleradio-Moldova a mai spus că așteaptă avizele de la Ministerul Culturii, Cercetării și Sport și  Ministerul Finanțelor pe marginea prevederilor care vizează activitatea a peste o sută de angajați ai companiei, care sunt antrenați în activități culturale, cum ar fi concertele ș.a.m.d. Potrivit prevederilor proiectului Codului, furnizorul public de servicii media nu este în drept să gestioneze colectivele artistice (muzicale, teatrale etc). Bordeianu a precizat că după ce va primi avizele respective va ști ce să facă să îi disponibilizeze sau să îi transfere în custodia Ministerului Culturii.

Distribuitorii de servicii au atras atenția asupra faptului că legislația privind protecția dreptului de autor face astăzi imposibilă difuzarea pe teritoriul Republicii Moldova a unor radiodifuzori din România. Totodată, contentul care vine din Federația Rusă este comercializat la un preț mic și are toate actele conforme pentru difuzarea în spațiul CSI.

După adoptarea în prima lectură a proiectului noului cod, acesta va fi trimis pentru expertizare internațională la OSCE, Consiliul Europei și Uniunii Europene.

Documentul a fost elaborat în cadrului grupului de lucru parlamentar pentru îmbunătățirea mass-mediei de către experți naționali și internaționali.