Eşti aici

​Raport IPI // Libertatea mass-media în Europa, la un an de pandemie: de la cenzură și restricționarea accesului la informație, la atacuri și amenințări

15 Decembrie 2020
330 de afişări
Pandemia de Covid-19 și reacția guvernelor la criza din Sănătate reconfigurează fundamental starea mass-mediei, în unele cazuri intensificând problemele cu care se confruntă jurnaliștii, concluzionează Institutul Internațional de Presă (IPI) într-un raport făcut public pe 11 decembrie, în care evaluează impactul pandemiei asupra libertății presei din Europa în acest an.  

Raportul Media Freedom in Europe in the Shadow of COVID-19  (Libertatea mass-media în Europa, în umbra Covid-19) analizează încălcările și atacurile la adresa mass-media în contextul pandemiei de coronavirus, pe care IPI le-a monitorizat pe parcursul acestui an prin intermediul instrumentului Covid-19 Press Freedom Tracker și cu ajutorul informațiilor furnizate de către corespondenții de pe tot continentul european. 

Din luna februarie, IPI a înregistrat 107 încălcări ale libertății presei, cel mai des fiind vorba de arestări sau acuzații în instanță, urmate de cenzură, atacuri verbale sau fizice, restricționarea accesului la informație și tendințele excesive de reglementare a știrilor false. Potrivit organizației, practic nicio țară din Uniunea Europeană nu a rămas neatinsă de efectele pandemiei.

Organizația menționează că multe dintre aceste încălcări au provenit din statele ce au guvernări cu tendințe autoritare, reflectate în multiple rapoarte de monitorizare a libertății presei. Un exemplu ar fi Ungaria, unde pandemia  a fost folosită drept pretext pentru a obține mai multe pârghii de exercitare a puterii și pentru a înăspri controlul asupra informației. Budapesta este liderul acestui antirating după ce a adoptat în luna aprilie, în contextul stării de urgență, o lege prin care a introdus pedeapsa cu până la cinci ani de închisoare pentru răspândirea falsurilor sau informațiilor denaturate despre pandemie. În raport se mai spune că inițiative similare au fost adoptate în România și Bulgaria, în timp ce dincolo de UE au fost adoptate legi restrictive sau decrete care interzic „informații false” despre virus, în mod special în Federația Rusă. 

„Se atestă o creștere îngrijorătoare a cazurilor de  agresiune violentă față de jurnaliști, în mod special în cazul reflectării demonstrațiilor împotriva restricțiilor generate de Covid-19 (anti-lockdown) sau a cazurilor de încălcare a regimului de izolare,  agravând astfel climatul deja îngrijorător de ostilitate  împotriva presei în unele părți ale Europei”, afirmă autorii cercetării.

O altă măsură de control asupra felului în care presa informează despre pandemie, potrivit IPI, a fost restricționarea accesului la informațiile oficiale, inclusiv conferințele de presă sau cenzurarea întrebărilor expediate autorităților de instituțiile media. Guverne precum cele din Grecia și Polonia au profitat de pachetele de sprijin financiar și de campaniile de sănătate publică pentru a recompensa instituțiile media care le sunt loiale, iar cele critice au fost pedepsite, completează sursa. 

Cu toate acestea, criza economică și măsurile de izolare au accelerat procesul de tranziție digitală și inovațiile, pe măsură ce jurnaliștii dezvoltă noi modele media și noi căi pentru a ajunge la audiență, se arată în raport. Autorii studiului mai spun că cererea publicului pentru informații independente și de calitate nu a fost niciodată atât de mare, iar asta, în ciuda obstacolelor uriașe, trezește noi speranțe privind viitorul mentenabilității jurnalismului.

Aceste și alte concluzii le găsiți în studiul integral, aici