Eşti aici

​Proiect cu noi pârghii pentru CA: televiziunile ar putea rămâne temporar fără licență dacă vor adopta „tratamente privilegiate” în electorală

26 Iunie 2020
443 de afişări
Televiziunile ar putea rămâne temporar fără licență de emisie dacă vor privilegia repetat concurenții în timpul perioadelor electorale și în cazul în care vor reflecta campaniile fără a avea acest drept. Inițiativa aparține deputaților socialiști și a fost înregistrată recent în Parlament. Totodată, proiectul de lege conține prevederi ce ar interzice canalelor fondate de organizații neguvernamentale să reflecte campania electorală. Unii manageri media se tem că, astfel, CA ar putea utiliza prevederile pentru a se răfui cu posturile TV incomode puterii.

Autorii proiectului de lege sunt deputații Vasile Bolea, Alla Dolință, Petru Burduja și Corneliu Furculiță de la PSRM, ultimul fiind și proprietarul a două posturi de televiziune – NTV Moldova și TNT Exclusiv TV.

Parlamentarii propun ca furnizorilor/distribuitorilor de servicii media să li se retragă dreptul să difuzeze și să publice informații despre reflectarea alegerilor și referendumurilor pe o perioadă de șapte zile în cazul în care ele vor adopta „tratamente privilegiate” față de persoane politice, partide, concurenți electorali „în virtutea statutului social şi/sau a funcțiilor pe care le dețin candidații acestora”. Aceeași sancțiune va fi aplicată în cazul în care furnizorii și distribuitorii de servicii media vor încălca obligația „de echitate, responsabilitate, echilibru şi imparțialitate în perioada electorală, sau până la finalizarea perioadei electorale în cazul încălcării repetate a respectivelor prevederi”.

Cel de-al doilea amendament conține propuneri mult mai drastice și se referă la suspendarea licenței de emisie sau a autorizației de retransmisiune furnizorului/distribuitorului de servicii media care reflectă campania electorală fără a avea acest drept sau care a admis încălcările descrise mai sus. Suspendarea licenței se decide după ce a fost aplicată sancțiunea repetată cu retragerea dreptului de a difuza informații despre campanie.

O altă propunere a deputaților se referă la modificarea prevederilor din Codul electoral care se referă la contestații. Dacă în prezent, contestațiile ce vizează mijloacele de informare în masă scrise se examinează de către instanța de judecată, atunci în proiect se propune ca, la prima etapă, ele să fie examinate de Comisia Electorală Centrală. O problemă pentru instituțiile media, fondate de ONG-uri ar constitui și propunerile privind sancționarea pentru „implicarea sub orice formă a organizațiilor necomerciale, sindicale, de binefacere în campania electorală”.

BUN SAU RĂU? MOTIVAȚII ȘI PROCENTE

Proiectul socialiștilor a fost dezbătut în ședința din 24 iunie a Comisiei juridice și a obținut aviz pozitiv pentru a fi dezbătut de Legislativ în prima lectură. Vasile Bolea, președintele comisiei și unul dintre autorii documentului, a precizat că amendamentele reies din necesitatea de a ajusta Codul electoral la noile cerințe ale Codului administrativ și în contextul unor Adrese ale Curții Constituționale privind domeniul electoral (aici). El a precizat că documentul conține și propuneri venite din partea Comisiei Electorale Centrale și a societății civile.
„Suspendarea licenței [de către CA, n.r.] este o măsură defavorabilă și ar trebui să fie mult mai rigidă și să se facă exclusiv prin control judecătoresc”, a obiectat, printre altele, deputatul Sergiu Sîrbu (Pro-Moldova). Deși „proiectul este bun” în proporție de 90%, 10% sunt „șopârle”, a mai ținut să precizeze el și s-a abținut de la vot.

Parlamentarul Sergiu Litvinenco (PAS) a menționat că proiectul conține 95% de lucruri care „nu au cum să nu fie susținute”, iar  5% din amendamente sunt „discutabile”. Acesta a votat proiectul în varianta de concept pentru prima lectură.

„RĂFUIALĂ CU POSTURILE INDEZIRABILE”

Adrian Buraga, director general al Jurnal TV, susține că prevederile ar fi fost relevante dacă s-ar fi întrunit câteva condiții: „În primul rând, un consiliu al audiovizualului liber, independent, profesionist și echidistant, ceea ce nu avem azi. În al doilea, claritate a normei introduse, dat fiind că sintagmele propuse lasă locuri mari de interpretări, care, în condițiile actualului CA, vor constitui o bâtă de răfuială cu posturile indezirabile, cum este și Jurnal TV”.
 

În condițiile descrise, propunerile formulate au menirea directă să limiteze libertatea de exprimare a unor posturi de televiziune, precum și să sancționeze aceste posturi pentru eventuala critică ce va fi adusă unui concurent electoral susținut plenar de autoritatea de reglementare”, a mai precizat el pentru Media Azi.
Și reprezentanta postului de televiziune TV8, Mariana Rață, susține că, la prima vedere, amendamentele, menite să pună capăt promovării de către presa angajată politic a unor candidați electorali, sunt binevenite. „În condițiile în care amendamentul vine de la deputatul socialist Corneliu Furculiță, patronul a două posturi TV care în ultimele campanii electorale a favorizat vădit PSRM, ne îndoim de buna intenție a autorului”, a precizat ea.

Jurnalista consideră că autoritatea de reglementare ar putea să facă ordine în domeniu și în condițiile actuale, dacă ar dori. „Dincolo de asta, atunci când membrii CA sunt numiți pe criterii politice, instituția este politizată și niciodată nu știi cum va fi interpretată norma legală. Părerea mea este că actualul cadru legal prevede suficiente pârghii pentru a împiedica presa să facă partizanat politic în campanie electorală. Este cazul doar să fie aplicat corect și onest”, a comentat Rață.

Jurnalista atrage atenția și asupra amendamentului în care sunt vizate ONG-urile.
 

E periculos pentru TV8 și alte instituții media înregistrate ca ONG-uri. Dacă amendamentul nu va fi modificat sau exclus, toate instituțiile media care sunt ONG-uri riscă să nu mai poată reflecta campania electorală”, menționează directoarea știrilor de la TV8.
„NORMELE, INCLUSE CHIAR ȘI CU BUNE INTENȚII, POT GENERA ABUZURI”

Directorul executiv al Asociației Presei Electronice (APEL), Ion Bunduchi, consideră că modificările și sancțiunile sunt necesare, dar cu condiția ca noile prevederi să fie exacte și clare. Unele aspecte, în opinia lui, trezesc întrebări. Acesta se arată îngrijorat de sintagma cu privire la tratamente privilegiate față de unii concurenți electorali, care ar reduce responsabilitatea furnizorilor de servicii media doar la două categorii de concurenți - cu anumit statut social și cu anumite funcții. „Dacă un concurent electoral este invitat la o emisiune culinară, va fi apreciat acest gest ca tratament privilegiat? Totul depinde de cine judecă respectivul caz, în timp ce norma trebuie să fie predictibilă. Principiul nediscriminatoriu și al tratamentului egal ar trebui să-i vizeze pe toți în egală măsură”, explică Bunduchi.

De asemenea, potrivit lui, încălcarea obligației de echitate, echilibru în perioada electorală nu va putea fi demonstrată - nici de CA, nici în instanță - deoarece funcționarea unei norme trebuie să fie măsurabilă, conform unei definiții exacte, iar în caz contrar ea poate genera abuzuri. „Posibil, sintagma «până la finalizarea perioadei electorale» ar soluționa cumva dilema, dacă s-ar referi și la încălcări grave, nu doar repetate”, a adăugat Ion Bunduchi.

Acesta a amintit că în propunerile societății civile se regăsește și una care vizează clasificarea programelor audiovizuale cu caracter electoral în patru categorii „și doar în cadrul cărora ar urma să fie difuzat orice tip de informație electorală, inclusiv dezbaterile și publicitatea”. „În concluzie: legea trebuie să conțină sancțiuni, dar numai în cazul în care este clară, înțeleasă și măsurabilă încălcarea pentru care survine sancțiunea. În caz contrar, normele incluse chiar și cu bune intenții pot genera abuzuri”, conchide expertul media.

Sursa foto: www.infocs.ro