Eşti aici

​Emisiunile informativ-analitice și militare din Rusia ar putea reveni pe micile ecrane. Proiectul de modificare a Codului serviciilor media audiovizuale, aprobat în lectură finală

16 Decembrie 2020
674 de afişări
Televiziunile moldovenești vor putea să retransmită nestingherit emisiunile analitice din Federația Rusă și nu vor mai fi obligate să difuzeze cel puțin 50% din conținutul străin european. Legislativul a aprobat în lectură finală, cu majoritate de voturi, proiectul de lege ce vizează modificări la Codul serviciilor media, unele dintre care au fost criticate de reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale de media pentru că ar afecta domeniul audiovizual. 

Documentul votat în seara zilei de miercuri, 16 decembrie, reprezintă două proiecte comasate, unul dintre care a fost elaborat de deputați ai Partidului Socialiștilor, iar altul - de parlamentari ai Partidului Șor. Proiectul a fost votat de deputații PSRM și Platforma parlamentară Pentru Moldova, formată din fracțiunea Partidului Politic Șor și deputați neafiliați care au plecat anterior din grupul Pro Moldova. Deputații Partidului Acțiune și Solidaritate, Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, ai Pro Moldova și Partidului Democrat au părăsit ședința. 

Sergiu Sîrbu, de la Platforma parlamentară Pentru Moldova, a anunțat inițial în cadrul dezbaterilor din 16 decembrie că solicită excluderea tuturor propunerilor din proiectul inițial al PSRM, cu excepția celor care se referă la retransmisia emisiunilor din străinătate. Este vorba despre redactarea alineatului care permite în prezent doar transmisiunea programelor radio și TV cu conţinut informativ, informativ-analitic, militar şi politic ce sunt produse în statele membre ale UE, SUA şi Canada, precum şi în statele care au ratificat Convenţia europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. Federația Rusă se numără printre țările care au semnat, dar nu au ratificat această convenție.

Parlamentarul a declarat, în cadrul ședinței plenare, că așa-numita „lege anti-propagandă”, printre autorii căreia s-a numărat, a fost una „ineficientă” și că „problema nu constă în conținutul programelor informative din exterior, ci în propaganda excesivă, nereglementată din interiorul țării”. „Cu regret, trebuie să constatăm că acea lege din 2017 a eșuat. Nu a avut niciun efect. Cea mai periculoasă propagandă și pericol pentru securitatea informațională a statului, cu regret, este propaganda internă, falsurile, minciunile care se proliferează zi de zi, inclusiv din această sală și de la tribuna Parlamentului. Ce ține de alte retransmisii, buletine de știri din străinătate, cred că într-adevăr nu ar trebui să le limităm”, a argumentat Sîrbu.

Ulterior, au fost acceptate și alte propuneri din proiect. Potrivit documentului votat, urmează să fie exclusă și obligația de a retransmite programele audiovizuale achiziţionate de peste hotare în proporţie de cel puţin 50% din statele membre ale Uniunii Europene şi/sau din statele terţe participante la Convenţia europeană privind televiziunea transfrontalieră și obligația de a rezerva operelor audiovizuale europene cel puţin 50% din timpul de emisie al fiecărui serviciu. A rămas în vigoare și propunerea prin care Parlamentul, Guvernul, Președinția și alte autorități centrale și locale vor putea sa devină proprietari beneficiari ai distribuitorilor de servicii media. Legislația actuală interzice acest fapt. 

„Înghițim. Acceptăm”, astfel a reacționat Adrian Lebedinschi, președintele comisiei parlamentare pentru mass-media și unul dintre autorii proiectului, întrebat de președinta parlamentului despre amendamentul lui Sergiu Sîrbu.

Propunerea prin care jurnaliștii ar fi putut fi obligați de către instanța de judecată să-și dezvăluie sursele de informații în cazurile de apărare a securității naționale și ordinii publice a fost exclusă din proiect. De asemenea, s-a renunțat la prevederea privind reducerea cotelor obligatorii de difuzare a conținutului local de către posturile private și inițiativa ca furnizorii publici să poată încasa publicitate în campanie electorală. Printre propunerile care au rămas doar pe hârtie se mai numără plasarea publicității contra cost, dar și obținerea licenței fără concurs în cazul radiodifuzorilor publici. Sergiu Sîrbu a precizat că inițiativele ce nu au fost acceptate ar putea să se regăsească într-o altă inițiativă legislative.
 
În opinia cercetătorilor media abordați anterior de Media Azi, revenirea emisiunilor din Federația Rusă aduce riscuri substanțiale pentru securitatea informațională și pentru mass-media autohtonă care produce conținut local.
 
După ce proiectul a fost votat în prima lectură, pe 3 decembrie, delegația Uniunii Europene (UE) în Republica Moldova a reacționat pe pagina oficială de Facebook, afirmând că „orice modificări care țin de presă ar trebui să se bazeze pe consultări ample” și că astfel de modificări ar lăsa țara fără protecție împotriva dezinformării și propagandei. Cu cinci ani în urmă, când se discuta proiectul „legii anti-propagandă”, reprezentanta OSCE pentru libertatea presei de atunci, Dunja Mijatović, afirma în legătură cu inițiativa de a limita difuzarea emisiunilor de peste hotare că „este dificil și adesea contraproductiv de a încerca să limitezi un anumit limbaj prin legislația excesiv de restrictivă”.