Eşti aici

Șapte persoane pentru un mandat de șase ani. Detalii din CV-urile candidaților la funcția de membru al CA

29 Noiembrie 2021
1200 de afişări
Candidaturile celor șapte persoane pentru funcția de membru al Consiliului Audiovizualului (CA), alese de comisia de profil săptămâna trecută,  urmează să fie votate de plenul Parlamentului. Printre ei se numără lectori universitari, jurnaliști, comunicatori, critici de artă, apărători ai drepturilor copiilor și experți în domeniul legislației audiovizuale. 

Ruslan Mihalevschi, desemnat la funcția de membru al CA de către Președinție, este absolvent al  Facultății de Istorie și ocupă fotoliul de redactor-șef al ziarului „SP” din Bălți. Are o experiență de aproape 20 de ani în cadrul redacției. Și-a început cariera în calitate de reporter, iar peste trei ani a fost promovat în funcția de redactor-șef adjunct și redactor-șef. A realizat cercetări cu privire la necesitățile mass-media în regiunea transnistreană, instruiri pentru reprezentanții ONG-urilor din Tiraspol și  pentru jurnaliști, inclusiv la Chișinău. O perioadă a fost mentor la Centrul de Investigații Jurnalistice, iar de cinci ani este și social media manager în cadrul proiectului OPEN Media Hub al  Thomson Media Foundation.


Ruslan Mihalevschi. Sursa foto: Parlament.md

Ruslan Mihalevschi a câștigat numeroase concursuri naționale pentru media, fiind declarat inclusiv printre cei mai buni jurnaliști ai anilor 2009 și 2011, de către Centrul pentru Jurnalism Independent și Clubul de presă din Chișinău.

Liliana Vițu-Eșanu a fost propusă de Guvern. Din 2018, este coordonatoare pe comunicare și media la Biroul de cooperare al Elveției în Republica Moldova. Aproape un an a fost directoarea proiectului „Susținerea radiodifuziunii publice”, în cadrul Internews Kârgâzstan. Din iunie 2013 până în februarie 2015 a fost purtătoare de cuvânt a prim-ministrului de atunci, Iurie Leancă. Anterior, a fost directoare pentru dezvoltare strategică la Centrul pentru Jurnalism Independent, precum și directoarea Departamentului de știri și dezbateri la postul Moldova 1.

A mai lucrat în calitate de coordonatoare de programe la Institutul Republican Internațional din Moldova, coordonatoare pe comunicare la Fundația Eurasia, ofițeră de presă și relații cu publicul la Ambasada Marii Britanii la Chișinău. Mai devreme a fost corespondentă BBC Word Service în Moldova și expertă pe Moldova la Economist Intelligence Unit (Marea Britanie). În 1998, ea a făcut Școala BBC la București.  Este licențiată în Jurnalism și Științe ale Comunicării și deține un master în studii europene moderne la Universitatea Metropolitană din Londra.  


Liliana Vițu-Eșanu. Sursa foto: Parlament.md

Liliana Vițu-Eșanu este căsătorită cu Mircea Eșanu, directorul Agenției Servicii Publice. Se numără printre cei mai buni jurnaliști ai anului 2001. 

Orest Dabija a fost propus de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Este doctorand în cadrul Şcolii doctorale a Universității Academiei de Științe și șef al Direcției Arte și Industrii Creative din cadrul Ministerului Culturii. Este licențiat în Științe economice și Istorie și a absolvit studii de masterat în Științe umanistice și economice. 


Orest Dabija. Sursa foto: Parlament.md

Din 2018 până în prezent este membru al Consiliului de administrare al HUB-ului creativ ARTCOR. Între 2016 și 2019 a fost președinte al Consiliului de administrație al Moldova-Film, iar mai devreme - președinte al Consiliului de administrație al Circului din Chișinău. A mai activat în calitate de lector la Institutul de Relații Internaționale din Moldova. În decembrie 2019 a fost declarat magistru al Clubului Moldovenesc de Jocuri Intelectuale. 

Larisa Turea, propusă de PAS, este jurnalistă specializată pe domeniul cultură, critic de teatru și cinema, eseistă și dramaturgă. De asemenea, ea este membră a Uniunii Teatrale din România, a Uniunii Scriitorilor și a Uniunii Cineaștilor din Republica Moldova, președinta Secției Naționale Moldova a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru.

Din 2000 până în prezent este secretară literară la Teatrul Național „Mihai Eminescu”, iar din 1996 - critic acreditat la Festivalul Internațional de Film de la Cannes, Franţa. În perioada 1993-1997 a fost expertă în Comisia pentru Cultură al Consiliului Europei.  O perioadă îndelungată a avut cursuri la Academia de Stat a Artelor și la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării a Universității de Stat din Moldova (USM). Șapte ani a fost colaboratoarea Catedrei de Sociologie de la Academia de Studii Economice din Moldova. Din 1992 până în 1997 a fost viceministră a Culturii şi Cultelor, consiliera ministrului, șefă adjunctă a Direcției principale Teatru și Instituții de Învățământ Artistic. A mai activat ca redactoră la revistele Sud-Est, Moldova,  Moldova Socialistă și redactoră-șefă la revista „Lanterna magică”. 


Larisa Turea. Sursa foto: Parlament.md

Și-a făcut studiile la Secția de Jurnalism a Facultății de litere, Universitatea de Stat din Chişinău și a urmat stagii la Institutul Remarque al Universităţii din New York şi Fundaţia Culturală Europeană. 

Tatiana Crestenco a fost propusă de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor. Ea a absolvit Dreptul la Universitatea de Stat „B.P. Hașdeu” din Cahul și urmează în prezent un program de master în Drepturile omului la USM.

De la începutul anului 2020, Crestenco este șefa cabinetului vicepreședintelui Parlamentului, Vlad Batrâncea. Anterior a fost consultată națională pentru elaborarea Raportului privind analiza situațională a suicidului (organizația moldo-elvețiană „Mensana”). În 2017 a fost consultantă națională pentru elaborarea unui studiu pe țară despre drepturile copilului la nume și cetățenie, iar până atunci - șefa Serviciului protecția drepturilor copilului la Oficiul Avocatului Poporului (2010-2016). În 2014 a fost expertă la Fundația Soros-Moldova, iar în 2013 la Centrul de reabilitare a victimelor torturii „Memoria” și UNICEF.

Trei ani a activat și în calitate de specialistă principală la Procuratura raionului Cahul. A mai fost asistentă socială la Direcția Generală de Învățământ Cahul și educatoare la școala internat pentru copii cu deficiențe de auz, în același oraș.


Tatiana Crestenco. Sursa foto: Parlament.md

Este consilieră de stat de clasa II și cetățeană de onoare a statului american Nebraska. 

Aneta Gonța a fost propusă de organizații ale societății civile. Este cercetătoare media, formatoare în domeniul educației media, jurnalistă. A avut colaborări cu Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Programul Mass-media al Fundației Soros-Moldova, Agora Francophone și altele. 

În perioada 2019-2020, a fost directoarea Școlii de Studii Avansate în Jurnalism. Din 2018 activează în calitate de vicepreședintă a secției Moldova a Uniunii Presei Francofone. 14 ani a fost lectoră la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a USM. A fost expertă în mai multe proiecte privind monitorizarea conținutului media online, TV, a implementării Acordului de Asociere UE-RM, la CJI, API, Fundația Soros-Moldova. 


Aneta Gonța. Sursa foto: Parlament.md

Aneta Gonța este doctorandă în Politologie, deține diploma de magistră în Jurnalism și Științe ale Comunicării, iar licența a obținut-o în domeniul Relaţiilor internaţionale. 

Eugeniu Rîbca este un alt candidat propus de societatea civilă. El este în prezent președinte al Centrului pentru Inițiative Europene „EuroPass” și directorul întreprinderii Business News Service care deține site-ul de știri economice Mold-street.com. 

Expertul media a mai fost și membru al Grupului de lucru pentru îmbunătățirea legislației mass-media. În perioada 2009-2013 a fost membru al Consiliului de Observatori al Teleradio-Moldova, trei ani dintre care a ocupat fotoliul de președinte. 


Eugeniu Rîbca. Sursa foto: Parlament.md

De asemenea, din 1995 până în prezent activează la Facultatea de Drept, Catedra Teoria și istoria dreptului (USM), iar o perioadă a fost lector la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării. A mai lucrat și jurist în cadrul Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

A urmat Dreptul la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași și deține un master în același domeniu la USM. Este coautorul mai multor proiecte de legi, printre care Codul serviciilor media audiovizuale și Legea cu privire la publicitate.