Eşti aici

Îndrumar pentru jurnaliști: Cum reflectăm cazurile de viol și hărțuire sexuală?

22 Februarie 2018
1068 de afişări
Consiliul de Presă (CP) a elaborat un îndrumar cu privire la modul în care ar trebui jurnaliștii profesioniști să abordeze în materialele lor  cazurile de viol, acțiuni violente cu caracter sexual și hărțuire sexuală. Ghidul a fost elaborat de către președinta CP, Viorica Zaharia, și își propune să-i ajute pe jurnaliști să reflecte corect asemenea subiecte.

Îndrumarul conține recomandări cu privire la limbajul pe care ar trebui să-l utileze jurnaliștii atunci când scriu despre abuzurile sexuale, precum și despre modul în care ar trebui să protejeze identitatea persoanelor vizate, ce detalii pot oferi despre victimă și abuzator, care sunt cele mai frecvente stereotipuri cu privire la aceste cazuri, cum trebuie să fie utilizate imaginile și informațiile obținute de la poliție și rigorile de redactare a unor asemenea texte.

Potrivit autoarei, jurnaliștii trebuie să aibă în minte în permanență răspunsul la întrebarea: de ce scriu articolul respectiv? „Un viol nu este un spectacol”, notează Viorica Zaharia.

De asemenea, jurnaliștii ar trebui să fie foarte atenți atunci când utilizează noțiunile și termenele juridice în reflectarea unor astfel de cazuri. Se recomandă să fie utilizați termenii pe care le folosesc organele de drept atunci când faptele au primit deja o calificare. Spre exemplu, folosirea expresiei agresiune sexuală când e vorba de un viol poate minimiza pedeapsa și schimbă accentele într-un text jurnalistic.

În cazul în care redacția a decis să folosească imaginile de la poliție în materialele menționate, atunci ar trebui să folosească secvențe extrem de scurte (de 5-10 secunde) sau doar câteva imagini fără sunet, pentru a proba că există dovezi de la poliție.

Nedivulgarea identității victimelor abuzurilor sexuale trebuie să facă parte din politica editorială a fiecărei redacții. Acest lucru se explică inclusiv prin faptul că persoanele care au trecut prin experiența violului sau hărțuirii sexuale au nevoie de confidențialitate. Un jurnalist responsabil, având capacitate de analiză, dar și conducându-se de normele deontologice, ar trebui să evite să expună victima prin divulgarea identității, se menționează în Îndrumar.

Articolele sau știrile despre abuzuri sexuale ar trebui scrise într-un limbaj neutru, fără calificative, fără exagerări și detalii „picante”. Fiecare cuvânt urmează să fie folosit cu maximă atenție și acuratețe, pentru a nu induce concluzii sau idei false, dar și pentru a evita revictimizarea persoanei. Titlurile care încep cu „șocant”, „tulburător”, „incredibil”, „terifiant” etc. sunt categoric nerecomandate cu referire la cazurile de abuz sexual. Folosirea lor denotă interesul redacției de a genera accesări și mai puțin de a informa, constată autoarea Îndrumarului.

Mai multe exemple şi recomandări puteți găsi în Îndrumarul publicat pe pagina web a Consiliului de Presă.