Eşti aici

În ce condiții putem publica datele cu caracter personal ale unei persoane decedate?

15 Mai 2020
339 de afişări
Întrebare: Redacția noastră a publicat un articol despre o angajată din sectorul medical care a decedat drept consecință a infectării cu Covid-19. La documentarea materialului am folosit atât informații publicate pe rețelele de socializare, cât și date furnizate nouă de membrii familiei și colegii doamnei medic. Recent, o persoană necunoscută a expediat în adresa redacției noastre o solicitare de a șterge articolul publicat, menționând că ne va acționa în judecată pentru utilizarea ilegală a datelor cu caracter personal. Este justificată această cerere?

Răspuns: În condițiile actualului cadru legislativ[1], orice persoană beneficiază de dreptul la propria imagine, respectarea vieții private, protecția datelor cu caracter personal, respectarea memoriei după deces, precum și la alte asemenea drepturi consacrate prin lege.

Conform prevederilor Codului civil[2], difuzarea datelor cu caracter personal privind starea de sănătate a cuiva, diagnosticul și administrarea tratamentului, fără consimțământul persoanei în cauză — iar în cazul în care aceasta este decedată, fără acordul familiei sau al persoanelor îndreptățite — constituie o încălcare a dreptului la viață privată.

În sensul Legii privind protecția datelor cu caracter personal, colectarea, utilizarea sau publicarea numelui/prenumelui, precum și a informațiilor privind starea de sănătate, constituie operațiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal, care se efectuează doar cu consimțământul persoanei vizate.

Prin urmare, deoarece materialul jurnalistic conține date cu caracter personal ale unei persoane decedate, redacția trebuia să obțină de la succesorii acesteia acordul privind publicarea articolului.

Atenționăm asupra faptului că Legea[3] instituie anumite cerințe în raport cu forma de exprimare a acordului. Mai exact, acceptul succesorilor de a publica materialul jurnalistic este necesar a fi exprimat fie în formă scrisă (pe suport de hârtie), fie în formă electronică (cu respectarea cerințelor aferente unui document electronic – semnătura electronică).

Prin urmare, în cazul în care redacția nu a respectat cerințele expuse mai sus, acționând contrar normelor legale în vigoare, persoanele vinovate vor fi pasibile de răspundere în conformitate cu legislația civilă[4], contravențională[5] sau penală[6].

Rubrica „Juristul Presei” a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent cu scopul de a sprijini activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă, oferindu-le soluții juridice corecte, adaptate fiecărui caz în parte. În fiecare zi de vineri, puteți afla răspunsuri la chestiuni ce țin de apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, accesul la informație, dreptul la viața privată, statutul juridic al organizațiilor mass-media, dreptul de autor etc. Răspunsurile oferite anterior în cadrul acestei rubrici le puteți găsi aici.