Eşti aici

În cât timp instanțele trebuie să-și motiveze și să publice hotărârile judecătorești?

06 Noiembrie 2020
611 afişări
Întrebare: Judecătoria Chișinău a respins cererea de chemare în judecată a unui jurnalist care s-a plâns pe  încălcarea dreptului de acces la informație. Reporterul a atacat cu apel hotărârea primei instanțe, fiind nevoit să aștepte mai bine de doi ani ca judecătorul să motiveze actul emis. În cât timp era obligat magistratul să motiveze și să publice hotărârea? Ce poate fi făcut dacă instanța depășește aceste termene?

Răspuns: Finalitatea unui proces de judecată rezidă în pronunțarea, de către judecător, a dispozitivului hotărârii sau, altfel spus, în vociferarea soluției oferite pe caz. Ulterior, copia actului respectiv, care conține doar partea introductivă[1] și dispozitivul[2], se înmânează participanților prezenți și se expediază celor absenți[3].
Există însă situații când instanța de judecată este obligată să întocmească hotărârea în mod integral, prezentând suplimentar celor enunțate partea descriptivă[4] și motivarea[5]. Este vorba de cazuri când unul dintre participanții în proces solicită expres instanței să motiveze hotărârea sau depune cerere de apel, ori atunci când hotărârea judecătorească urmează să fie recunoscută și executată pe teritoriul altui stat.

Întrucât, în cazul de față, jurnalistul a depus cerere de apel, completul de judecată era obligat să întocmească hotărârea integrală în termen de 30 de zile din momentul depunerii apelului[6], iar încălcarea acestui termen constituie o abatere disciplinară[7] ce poate fi semnalată Inspecției Judiciare[8], organ specializat din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)[9].
Înaintarea unei astfel de sesizări[10] poate fi făcută de către:

  • jurnalistul drepturile căruia au fost încălcate urmare a nerespectării de către judecător a termenului de motivare a hotărârii;
  • o altă persoană care poate invoca un interes legitim;
  • membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
  • Inspecția judiciară, prin autosesizare în urma controalelor efectuate.
Menționăm că subiecții enumerați pot înainta sesizarea dacă încălcările comise de către magistrat le-au devenit cunoscute în timpul exercitării drepturilor acestora sau a atribuțiilor funcționale, ori dacă au aflat despre acestea din informațiile răspândite în mass-media.

Reprezentarea schematică a etapelor procesului de examinare a sesizării, precum și formularul tipizat al cererii se regăsesc în Anexele nr. 1 și 2 ale Ghidului aprobat de CSM.

 
Rubrica „Juristul Presei” a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu scopul de a sprijini activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă, oferindu-le soluții juridice corecte, adaptate fiecărui caz în parte. În fiecare zi de vineri puteți afla răspunsuri la chestiuni ce țin de apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, accesul la informație, dreptul la viața privată, statutul juridic al organizațiilor mass-media, dreptul de autor etc.

Materialele publicate reflectă opinii juridice cu caracter consultativ și nu reprezintă o sursă autentică de drept. CJI nu poartă răspundere pentru prejudiciul suferit de către destinatarii consultației drept urmare a luării deciziilor bazate pe informația furnizată.

Răspunsurile oferite anterior în cadrul acestei rubrici le puteți găsi aici.
 

 


[1] În partea introductivă se indică locul și data adoptării hotărârii, denumirea instanței care o pronunță, numele membrilor completului de judecată, al grefierului, al părților și al celorlalți participanți la proces, al reprezentanților, obiectul litigiului și pretenția înaintată judecății, mențiunea despre caracterul public sau închis al ședinței.
[2] Dispozitivul cuprinde concluzia instanței judecătorești privind admiterea sau respingerea integrală sau parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea și termenul de atac al hotărârii.
[3] Art. 236 alin.(4) Cod de procedură civilă: „Participanții care nu au fost prezenți la pronunțarea dispozitivului hotărârii primesc copia hotărârii în decurs de 5 zile”.
[4] În partea descriptivă se indică succint pretențiile reclamantului, obiecțiile pârâtului și explicațiile celorlalți participanți la proces.
[5] În motivare se indică: circumstanțele cauzei, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.
[6] Art.236 alin.(6) Cod de procedură civilă: În cazurile prevăzute la alin. (5), completul de judecată va întocmi hotărârea integrală în termen de 30 de zile de la data solicitării, atacării sau pronunțării dispozitivului hotărârii, după caz”.
[7] Art. 4 alin.(1) lit. g) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor: Constituie abatere disciplinară (…) încălcarea, din motive imputabile judecătorului, a termenelor de îndeplinire a acțiunilor de procedură, inclusiv a termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești și de transmitere a copiilor acestora participanților la proces, dacă aceasta a afectat în mod direct drepturile participanților la proces sau ale altor persoane”.
[8] Art. 71 alin. (6) lit. b1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii: Inspecția judiciară are următoarele competențe (…) verifică sesizările privind faptele care pot constitui abateri disciplinare”.
[9] Art. 1 alin.(1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii: „Consiliul Superior al Magistraturii este un organ independent, format în vederea organizării și funcționării sistemului judecătoresc, și este garantul independenței autorității judecătorești”.