Eşti aici

MediaRing cu Eduard Răducan, directorul Centrului Național pentru protecția datelor cu caracter personal

24 Februarie 2017
127 de afişări
Portalul Media Azi:
- Dle Eduard Răducan, în opinia reprezentanților mass-media, în ultimii ani funcționarii publici se „acoperă” tot mai des cu Legea privind protecția datelor cu caracter personal pentru a se eschiva să le acorde informația de interes public solicitată. De ce se întâmplă astfel de cazuri  – din cauza că unii funcționari publici interpretează greșit anumite prevederi ale acestei legi sau pentru că legea lasă loc de interpretări?
 
Eduard Răducan: Într-adevăr, în ultima perioadă, tot mai des funcţionarii publici invocă prevederile Legii privind protecţia datelor cu caracter personal în examinarea cererilor de acces la informaţie, existând şi situaţii în care se interpretează eronat prevederile legii, fiind invocat că informaţia solicitată reprezintă date cu caracter personal, însă, nu explică motivul pentru care se refuză dezvăluirea acestor informaţii.
 
Ţin să remarc faptul că, la moment, domeniul protecției datelor cu caracter personal se absolutizează de către mai mulți actori împlicați. Astfel, cei care solicită nu justifică necesitatea obținerii informațiilor cu accesibilitate limitată care conțin date cu caracter personal, iar cei de la care se solicită informația nu justifică motivul refuzului de a furniza informația, limitându-se doar la simplul fapt că sunt date cu caracter personal.
 
În consecință, atestăm un nivel scăzut de cunoaștere a prevederilor legale din domeniul protecţiei datelor cu caracter personal în întreaga societate, motiv pentru care CNPDPC și-a stabilit drept măsură prioritară organizarea cursurilor de instruire pentru mai multe categorii de persoane, în special, funcţionari publici, jurnalişti etc.
 
Pe parcursul anului 2016 deja au fost organizate un șir de activități de instruire, în special pentru jurnaliști, iar pe parcursul anului 2017 vom pune un accent considerabil asupra instruirii funcționarilor publici. În susținerea celor menționate, CNPDCP, cu suportul Cancelariei de Stat, a stabilit la începutul lunii martie desfășurarea instruirilor cu responsabilii de relații cu publicul, inclusiv juriștii din instituțiile publice centrale, iar desfășurarea acestor evenimente va fi mediatizată.
 
- CJI s-a angajat să elaboreze un studiu, în care să examineze cadrul legislativ cu privire la reglementarea domeniului datelor cu caracter personal în raport cu activitatea mass-media. În opinia Dvs., ce articole din Legea privind protecția datelor cu caracter personal ar trebui revizuite, pentru a nu servi drept pretext la îngrădirea accesului presei la informația de interes public? 
 
E. R: Având în vedere că Centrul este în proces de elaborare a  modificărilor și completărilor unor acte legislative, consider că art. 10 al legii urmează a fi expus în redacție nouă, propunere ce va fi supusă consultărilor publice, la momentul corespunzător.
 
Victoria Dodon, reporteră la Anticoruptie.md:

- Care este opinia Dvs., în calitate de director al CNPDCP, referitor la depersonalizarea excesivă a hotărârilor judecătorești și, mai nou, excluderea de pe portalul instanţelor judecătoreşti a opţiunii de căutare a dosarelor în baza numelor părţilor implicate în proces. Cât de justificată este explicația Ministerului Justiției, care a invocat protecția datelor cu caracter personal?
 

E. R: Respectarea vieții private a persoanei fizice trebuie să fie adaptată la provocările contemporane și la riscurile care sunt generate de automatizarea prelucrării datelor cu caracter personal.

În acest context, încă din anul 2010 Centrul a sesizat autoritățile publice competente în legătură cu faptul că publicarea hotărârilor judecătorești personalizate în cadrul sistemelor informaţionale de documentare juridică implică un risc sporit de încălcare a principiilor de protecție a datelor cu caracter personal.
 
Odată cu intrarea în vigoare, la 1 ianuarie 2017, a prevederilor Legii cu privire la organizarea instanțelor judecătorești, prin care s-a dispus comasarea mai multor judecătorii și crearea unor noi (de exemplu, judecătoriile de sector din municipiul Chișinău au fost comasate în Judecătoria Chișinău), portalul unic al instanțelor de judecată a trebuit să fie adaptat acestor noi condiții.
 
De menționat, că excluderea rubricii de căutare după nume/prenume sau denumirea părților de pe portalul instanțelor de judecată a fost o măsură care, din punct de vedere tehnic, nu a putut fi realizată imediat. Scoaterea acestei utilități la acel moment nu a fost realizată în urma unei decizii a unei entități sau a unui conducător, ci din motive tehnice nu a fost posibilă implementarea/asigurarea imediat.
 
Excluderea rubricii de căutare după nume/prenume sau denumirea părților (în cazul informațiilor ce vizează persoanele juridice – nu sunt date cu caracter personal, însă, din aceleași motive tehnice, căutarea după denumirea acestora a fost exlusă) a fost o consecință a adaptării sistemului la noile prevederi legale.
 
Dacă vă referiți la faptul depersonalizării numelui și prenumelui judecătorului, procurorului, agentului constatator, avocat etc. – astfel de situații CNPDCP a sesizat încă din perioada anului 2015, în acest sens fiind înaintate demersurie corespunzătoare în adresa entităților responsabile. Drept urmare, această problemă a fost identificată și aparent soluționată, însă la ea se lucrează și în prezent. De menționat, că depersonalizarea excesivă este rezultatul inadvertențelor generate de soft-ul programului integrat de gestionare a dosarelor instanțelor de judecată.
 
Iar referitor la depersonalizarea datelor cu caracter personal ce vizează reclamanții, pârâții, inculpații, martorii, victimele etc. aceasta urmează a fi tratată în mod corespunzător din perspectiva practicii țărilor europene, unde, în majoritatea cazurilor, se depersonalizează hotărârile judecătoreşti sau nu se publică deloc, în acest context fiind relevant, spre exemplu, Tabloul de bord al UE privind justiţia pentru 2015-2016.
 

- Atât jurnaliștii, cât și avocații au invocat imposibilitatea de a-și continua activitatea dacă opțiunile de căutare pe portalul instanțelor vor fi în continuare limitate. De cealaltă parte, ministerul a dat de înțeles că apărătorii și executorii judecătorești ar putea beneficia de un “cabinet virtual” cu “funcționalități extinse de căutare”. Este aceasta o soluție? Cum rămâne cu jurnaliștii în acest caz?
 
E. R: La moment, nu există o decizie definitivă pe acest caz, fiind creat un grup de lucru dintre CNPDCP, CSM și Ministerul Justiției cu participarea în mod obligatoriu a societății civile. Astfel, la etapa actuală Centrul studiază în continuare practica țărilor străine pentru a corespunde standardelor europene. Cu siguranță, decizia finală, care va fi luată de comun acord cu toți participanții, va fi în strictă conformitate cu aquis-ul comunitar.
 
- Într-o declarație comună a reprezentanților mass-media și ai societății civile, lansată luni, 13 februarie, semnatarii solicită CNPDCP să se ocupe de informarea instituțiilor publice privind prevederile art. 10 din Lege, pentru ca autoritățile să nu mai dea refuzuri nejustificate la solicitările de informație venite din partea presei. Să presupunem că Centrul ar avea suficiente resurse pentru a instrui funcționarii. Pe ce rezultate am putea miza?
 
E. R: Cu siguranță, Centrul nu are resurse umane suficiente să acopere segmentul de instruire, cu toate că, în ultima perioadă, mai multe autorităţi de drept public sau privat solicită instruirea angajaţilor săi. Menţionăm că CNPDCP dispune doar de 21 unităţi conform legii, număr infim de mic în raport cu sarcinile și responsabilitățile acestei autorități. Cu toate acestea, CNPDCP va depune toate eforturile necesare pentru a instrui cât mai mulți funcționari în vederea creșterii nivelului de dezvoltare a cunoștințelor şi a culturii juridice în domeniul protecției datelor cu caracter personal. Astfel, va fi asigurată proporționalitatea dintre drepturile fundamentale la viața intimă, familială și privată și accesul la informație.
 
Consider că domeniul protecţii datelor cu caracter personal trebuie să fie ridicat la nivel de politică naţională și să se regăsească în fiecare domeniu precum: medical, electoral, polițienesc, IT, financiar-bancar etc.
 
- Centrul Național Anticorupție a avizat negativ proiectele de lege privind reformarea Centrului (CNPDCP), invocând inclusiv riscul de prejudiciere a intereselor organelor de drept, a autorităților publice, a persoanelor fizice și juridice care prelucrează datele cu caracter personal. În ce măsură au fost luate în considerare obiecțiile CNA?
 
E. R: De menționat, că disciplina ,,protecția datelor cu caracter personal” a fost instituită și a apărut în spațiul european pentru a limita eventualele abuzuri ale puterii publice (nelimitându-se la organele de drept) în raport cu dreptul la viața privată a persoanei fizice. Astfel, este inacceptabilă sacrificarea dreptului la viață privată în favoarea instituirii unor practici abuzive constatate cu putere de judecată la nivel național inclusiv din perspectiva raționamentelor CEDO. Cu alte cuvinte, domeniul protecției datelor cu caracter personal are menirea de a asigura proporționalitatea practicilor și mecanismelor puse în derulare de către organele de drept, autoritățile publice etc. în raport cu dreptul la viața privată a subiecților de date cu caracter personal. În acest context, avizul CNA urmează a fi tratat cu precauție din perspectiva rolurilor și atribuțiilor acestor autorități.
 
Mariana Rață, reporteră Anticorupție.md:

- Câte plângeri au fost depuse în ultimii ani din partea cetățenilor simpli privind încălcarea datelor cu caracter personal? Câte procese de judecată au existat și în câte au pierdut autoritățile de stat pentru că nu au asigurat protecția datelor cu caracter personal?
 

E. R: Din an în an, Centrul a continuat să primească un număr însemnat de plângeri, care implică investigații tot mai complexe. Astfel, numărul petițiilor parvenite la Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal a crescut de la 14 în anul 2009 până la 410 în anul 2016.

În ceea ce vizează încălcarea prevederilor legale din domeniul protecției datelor cu caracter personal, reieșind din calitatea de agent constatator în raport cu faptele statuate la art. 74ˡ - 74³ Cod contravențional, pe parcursul anului 2016 au fost constatate 66 fapte contravenționale și întocmite 33 procese-verbale cu privire la contravenții, cauzele contravenționale fiind expediate spre examinare în instanța de judecată competentă, aceste cifre sunt în creştere faţă de anul 2015.
 
Totodată, cu referire la răspunderea contravențională a autorităților de stat, menționăm că în ordinea art. 17 Cod contravențional, autoritățile publice sunt exonerate de răspundere contravențională pentru faptele prevăzute de cod, procesele contravenţionale fiind iniţiate pe persoane cu funcţii de răspundere. 
 
Subsecvent, interesele Centrului, doar în anul 2016 au fost reprezentate în faţa instanţelor de contencios administrativ în 48 de dosare, dintre care 5 în calitate de intervenient accesoriu, 2 în calitate de reclamant, 41 în calitate de pârât.
 
De remarcat, că în cadrul exercitării atribuțiilor funcționale, CNPDCP nu clasifică/delimitează persoanele care s-au adresat cu plângeri după anumite criterii precum: culoare politică, confesiune religioasă, statut, rang, poziție în stat etc.
 

- În cadrul campaniilor electorale, mai multe partide politice expediază mesaje personalizate alegătorilor, la telefon sau la adresa de domiciliu. Menționez că e vorba de persoane care nu au nicio legătură cu acele partide. A investigat vreodată Centrul aceste abuzuri? Ce măsuri au fost întreprinse?
 
E. R.:  În anul 2013, având în vedere anumite aspecte problematice din sectorul electoral, prin ordinul Directorului CNPDCP nr. 03/1 din 28 februarie 2013 au fost aprobate Instrucțiunile privind prelucrarea datelor cu caracter personal în sectorul electoral.
 
Instrucțiunile menționate sunt accesibile publicului larg, fiind plasate pe pagina web oficială a CNPDCP, compartimentul „Documente interne” (link directhttp://datepersonale.md/file/raznoe/ORDIN%20nr21.pdf).

CNPDCP a examinat mai multe plângeri ce vizează utilizarea datelor cu caracter personal de către mai multe partide politice, drept urmare, fiind emisă Decizia prin care a fost dispusă încetarea de către partidele politice a operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal care vizează subiecții ce nu sunt membri ai acestor formațiuni, cu excepția situațiilor bazate pe existența consimțământului subiectului datelor cu caracter personal, manifestat liber, expres și necondiționat, în formă scrisă sau electronică, conform cerințelor documentului electronic, prin care subiectul datelor acceptă să fie prelucrate datele care îl vizează. Decizia poate fi consultată la următoarea adresă electronică: http://datepersonale.md/file/diferite/Decizia%20incetare.PDF
 

- Salariul unui funcționar/demnitar reprezintă date cu caracter personal?
 
E. R.: Conform noțiunii de date cu caracter personal, expusă în lege, numele, prenumele, dar și situația economică și financiară a persoanei fizice constituie date cu caracter personal.

În susținerea celor menționate, pentru a exclude orice interpretare asupra conceptului de date cu caracter personal, a se vedea Avizul 4/2007 privind conceptul de date cu caracter personal, emis de către Grupul de lucru al art.29 pentru protecția datelor cu caracter personal[1].

Cu toate acestea, remarcăm faptul că salariile funcționarilor publici, precum și ale persoanelor cu funcții de demnitate publică sunt stabilite expres prin lege, iar, ulterior, funcționarii publici sunt obligați să-și declare veniturile obținute pentru anul fiscal precedent, care se publică pe portalul unic al declarațiilor, aceste categorii de date cu caracter personal fiind accesibile publicului larg.
 
Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă:

- Dle director, până în prezent nu ne-au fost prezentate niciun fel de informații si date concrete care ar arăta că prin publicarea hotărârilor judecătorești jurnaliștii au lezat dreptul cuiva. Dvs. v-au fost prezentate astfel de date?
 

E. R.: Nu este relevant situației descrise cine dezvăluie hotărârile judecătorești, din motiv că, prin publicarea integrală a acestor acte procesuale, în mod evident se publică toate categoriile de date cu caracter personal consemnate în acestea. Astfel, prin simplul fapt că hotărârile au fost plasate integral pe paginile web în format electronic, acestea se consideră a fi făcute publice. Astfel, preluarea acestor informații și republicarea în articole media, nu poate fi considerată ca fiind publicare sau dezvăluire.
 
- La masa rotundă organizată de Centrul de Investigații Jurnalistice, pe 13 februarie, adjunctul Dvs., dl Bozianu, a declarat că jurnaliștii trebuie să justifice de ce au nevoie de anumite informații care conțin date cu caracter personal. Adică, dacă jurnaliștii au cerut lista unor persoane care au beneficiat de cursuri de limba engleză plătite de Parlament (numai numele și funcția), ar fi trebuit să justifice solicitarea. Unde este punctul în care justificarea este considerată suficientă și unde nu? Care este unitatea de măsură?
 
E. R.: Nu există o unitate de măsură sau o grilă expesă în acest sens, însă pentru a putea fi sufucientă justificarea, cererea de furnizare a informației cu caracter personal trebuie să aibă la bază un scop bine determinat, explicit și legitim, iar informația solicitată trebuie să fie adecvată, pertinentă și neexcesivă. Acest fapt se referă nu doar la jurnalişti, dar la toţi subiecţii de drept care solicită astfel de informaţii.
 
De menționat, că art. 10 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal oferă posibilitatea colectării oricăror date cu caracter personal care vizează persoane publice, cu condiția că vizează:
  • o persoană publică;
  • o faptă publică sau
  • un interes public sporit.
Așa cum tratează CEDO, în practica adoptării hotărârilor, în condițiile celor 3 reguli punctate mai sus poate fi admisă o ingerință mai mare în viața privată a persoanelor publice care, de regulă, ele însele provoacă acest interes public sporit asupra personalității sale, decât în celelalte cazuri, ce constituie majoritatea absolută. Cu alte cuvinte, atunci când investigația trece în circumscripția vieții private a unei persoane fizice, trebuie în mod obligatoriu să fie justificat interesul public sporit asupra acestor infromații, și nu simpla curiozitate. Mai mult, atunci când jurnalistul publică/dezvăluie datele cu caracter personal publicului larg, trebuie să se limiteze la strictul necesar, iar informația dezvăluită să nu pună în pericol securitatea fizică a persoanei și a familiei sale.

Interesul public sporit asupra anumitor evenimente/informații investigate urmează a fi dedus/apreciat/justificat de către jurnalist din perspectiva importanței informațiilor prelucrate și efectelor pozitive generale ce pot fi aduse pentru întreaga societate. Mai mult, informațiile care s-ar putea încadra în noțiunea de interes public sporit nu pot fi enumerate exhaustiv și diferă de la stat la stat, în funcție de situația economică, socială, politică, nivelul de încredere al societății, nivelul de democrație, precum și specificul național. În același context, noțiunea de persoană publică nu trebuie confundată cu noțiunea de funcționar public. Această categorie de subiecți se încadrează în noțiunea de persoană publică de comun cu un sportiv, medic, jurnalist, protestatar, om de afaceri etc., iar fapta publică nu este acțiunea săvârșită în spațiul public. Mersul, condusul etc. în spațiul public fără a săvârși ceva ieșit din comun nu reprezintă faptă publică, ci evenimentul ce ar viza interesele și orânduirile social recunoscute.

Corespunzător subiectului abordat servește Opinia Grupului de Lucru din 08 iunie 2016 pe care o puteți accesa http://ec.europa.eu/.../opinion.../files/2016/wp239_en.pdf
 

- Sunteți de acord că, astfel, cerând justificare, solicitarea este lăsată la discreția funcționarului, care poate acționa și abuziv?
 
E. R.:  Examinarea cererilor de acces la informație nu trebuie să fie lăsate la discreția unui sau altui funcționar public, ci trebuie să fie examinate strict conform legislației.

În acest context, subliniem că decizia furnizorului nu trebuie să fie una pripită, ci argumentată și emisă doar în urma efectuării unui „test de proporționalitate”, analizând în prealabil toate argumentele pro și contra, inclusiv atrăgând atenție asupra coraportului dintre prejudiciul eventual adus subiectului prin divulgare și interesul societății pentru informația respectivă.
 
Nu în ultimul rând, menționăm că orice normă legală poate fi tratată abuziv de oricare parte implicată.
 
În acest sens, putem prezenta o multitudine de situații prin care s-a solicitat nejustificat, excesiv și neîntemeiat, precum și situații când s-a refuzat furnizarea informațiilor fără a se argumenta sau a avea temeiuri legale. Totuși, identificarea raportului de proporționalitate în astfel de cazuri este pusă în sarcina ambelor părți, cu posibilitatea antrenării CNPDCP în cazul în care situația nu poate fi soluționată de comun acord, pe cale amiabilă. Iar în cazul dat, CNPDCP își va realiza competențele și atribuțiille în strictă conformitate cu norma legală.
 

- Sunteți de acord cu faptul că, în condițiile în care actuala guvernare declară de la toate tribunele și cu toate vocile posibile „să ne conjugam eforturile, toată societatea, ca să combatem corupția”, aceste acte de închidere a datelor sub pretextul protecției datelor cu caracter personal reprezintă, de fapt, inversul -  încercarea de a proteja autoritățile de jurnaliștii care, să recunoaștem, uneori lucrează mai bine decât procurorii la demascarea elementelor corupte?
 
E. R.: La moment, există mai multe aspecte problematice în ceea ce privește aplicarea reglementărilor din domeniul protecției datelor cu caracter personal. Situații similare au persistat în majoritatea țărilor europene atunci când s-a inițiat punerea în aplicare a acestor principii, astfel, Republica Moldova nu este prima sau singura țară care se confruntă cu asemene probleme. Totuși, este regretabilă situația în care se încearcă să se ironizeze pe faptul respectării dreptului la viața privată din motivul unor inconveniențe/interpretări care se atestă la moment în societate. Această aparentă problemă urmează a fi lăsată pe seama specialiștilor și experților în domeniu pentru identifcarea soluțiilor a căror efecte să satisfacă obligația pozitivă a statului de a proteja interesele întregii societăți (majorității) și nu a unor sau altor categorii de subiecți.
 
Totodată, nu putem nega că activitatea jurnaliștilor ce investighează anumite cazuri este absolut necesară și imperioasă în contextul asigurării raporturilor de transparență și încredere dintre puterea publică și societatea civilă. În acest context, CNPDCP nu urmărește crearea unor impedimente în desfășurarea activității jurnalistice, sau a altor activități, conștientizând că activitatea mass-mediei constituie un imperativ într-un stat democratic.
 
Lilia Zaharia, reporteră specială la Asociația Presei Independente:

- Pentru acest an bugetul instituției pe care o conduceți aproape s-a dublat față de anul trecut. Care sunt explicațiile?
 

E. R.: Încă din 2014, Centrul a iniţiat procedura de modificare şi completare a unor acte legislative din domeniu, inclusiv a fost elaborat proiectul Legii privind Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, care viza majorarea stafului instituţiei. Necesitatea majorării efectivului limită a Centrului a fost semnalată în repetate rânduri conducerii Republicii Moldova, autorităţilor publice centrale, inslusiv fiind reliefat aspectul dat în rapoartele anuale ale Centrului.
 
În cadrul discuţiilor purtate cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor, s-a ajuns la consens pe principii reciproc acceptabile şi a fost determinat numărul minim critic necesar de personal, de 45 de unităţi, pentru fortificarea capacităţilor funcţionale şi instituţionale ale Centrului, motiv pentru care cheltuielile necesare în acest sens sunt deja prevăzute în Legea bugetului de stat pentru anul 2017.
 
Spre regret, modificările necesare la prevederile legale unde este prevăzut numărul de personal nu au fost operate până la final, acest proiect de lege fiind aprobat în primă lectură de către Parlament. Sperăm că Guvernul ne va susține și în continuare, oferind în acest sens un aviz pozitiv acestui proiect de lege și CNPDCP își va fortifica capacitatea instituțională prin majorarea unităților de presonal, pentru a face față tuturor sarcinilor stabilite de lege.
 
- De ce această lege de protecție a datelor cu caracter personal este aplicată selectiv? De ex., la CSJ hotărârile se publică, pe portalurile celorlalte instanțe nu este aceeași practică. E vorba de duble standarde?
 
E. R.: Reiterăm că necesitatea respectării dreptului la viață privată revine tutuor puterilor în stat: legislativ, executiv, judecătoresc și, ceva mai nou, instituțiilor mass-media. În acest context, CSJ nu face excepție de la caracterul obligatoriu al normei legale. De remarcat, că potrivit ultimelor evenimente, CSJ a declanșat procesul de conformare la normele legale, fiind dispusă depersonalizarea parţială a hotărârilor judecătorești.
 
Vitalie Călugăreanu, reporter Deutsche Welle:

- Câte traininguri a desfășurat până acum instituția pe care o conduceți cu funcționarii instituțiilor de stat, pentru a-i ajuta să înțeleagă ce date cu caracter personal și în ce condiții sunt obligați (în baza Legii cu privire la accesul la informație) să ofere jurnaliștilor? Vă rugăm să ne oferiți lista funcționarilor publici care au asistat la un astfel de curs sau măcar lista instituțiilor publice care au beneficiat de astfel de instruiri cu indicarea zilelor în care astfel de cursuri au avut loc.
 

E. R.:  Începând cu anul 2010 până în prezent reprezentanții Centrului au organizat și asigurat participarea la 1.030 de ședințe de lucru, seminare, instruiri și ateliere de lucru privind protecţia datelor cu caracter personal și soluţionarea problemelor în legătură cu accesul la informaţie, precum și răspunderea pentru încălcarea legislației în vigoare.
 
Din cifra totală menționată, circa 350 au vizat instruirea funcționarilor instituțiilor de stat, avându-se în vedere ministerele și majoritatea instituțiilor din subordinea acestora, autorități publice locale de nivelul I și II etc.
 
Centrul nu a instituit o listă a funcționarilor publici instruiți, iar în ceea ce privește lista instituţiilor publice în cazul unui interes major, putem reveni cu precizări suplimentare.

- Este sau nu „dată cu caracter personal” salariul de şef al Centrului de Implementare a Reformelor în care a fost numit de Guvern Iurie Ciocan?

 
E. R.:  Da, după cum am mai menționat, salariul se încadrează în situația economică și financiară a persoanei fizice, care constituie date cu caracter personal.

În acest context, accesul la aceste categorii de date cu caracter personal urmează a fi efectuat în condițiile prevederilor art. 10 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal, ținând cont și de alte aspecte importante cazului.
 
 - În opinia Dvs., site-ul WikipediA publică date cu caracter personal?
 

E. R.:  Site-ul WikipediA conține date cu caracter personal. Însă, pentru a nu ridiculiza această pildă, remarcăm că informațiile plasate pe acest site în mare parte se încadrează în condițiile de formă și procedură statuate de legiuitorul național la art. 10 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal, raționamente unanim recunoscute de către statele membre ale Convenției nr. 108 pentru protecția persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal.
 
Nicolae Cușchevici, reporter RISE Moldova:

- Autoritățile solicită jurnalistului să motiveze interesul public al informației solicitate. Cine sunt persoanele din instituțiile de stat care decid dacă informația solicitată este de interes public sau nu?
 

E. R.:  Dacă ne referim doar la accesul la informaţia cu caracter personal, menţionez că accesul la aceasta categorie se realizează conform legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal.

Astfel, când se solicită acces la informaţia cu caracter personal, solicitantul, indiferent de statutul acestuia, trebuie să argumenteze necesitatea accesului la informație - interesul public, calitatea subiectului de persoană publică sau caracter public al faptelor în care acesta e implicat.

Totodată, subliniem că decizia furnizorului în acest sens nu trebuie să fie una pripită, ci una argumentată și emisă doar în urma efectuării unui „test de proporționalitate” analizând în prealabil toate argumentele pro și contra, inclusiv atrăgând atenție asupra coraportului dintre prejudiul eventual adus subiectului prin divulgare și interesul societății pentru informația respectivă.
 

- Pe anumite anchete, jurnaliștii de investigație lucrează incognito, iar subiectul vizat poate să fie deseori o persoană necunoscută publicului larg, dar care face sau încearcă să facă un lucru ilegal sau cel puțin la limita legii. Cum, în astfel de cazuri, ar trebui un jurnalist să formuleze o solicitare de informație, dacă persoana vizată nu este persoană publică, faptele sale nu au caracter public (cel puțin nu până nu este publicat materialul), dar acțiunile sale prezintă totuși un interes public de care, la momentul respectiv, știe doar jurnalistul?
 
E. R.:  Chiar dacă persoana la momentul investigării anumitor fapte este privată (necunoscută publicului larg), colectarea datelor cu caracter personal poate fi efectuată în condițiile art. 10 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal, în contextul unor justificări credibile și complexe. În acest sens, jurnalistul urmează să motiveze corespunzător cererea de acces, asumâdu-și obligația de a utiliza aceste date doar în scopurile strict descrise în demers, cu indicarea procedurii de utilizare ulterioară sau nimicire după caz în situația în care s-a adeverit a fi irelevantă investigației efectuate. Astfel, conformitatea acestei prelucrări urmează a fi focusată pe dezvăluirea acestor informații, și nu pe colectare.
 
- În cazul Camerei Înregistrării de Stat, ce riscuri concrete (cu excepția cheltuielilor financiare) ar comporta faptul dacă, peste noapte, Registrul Companiilor ar fi făcut public, la fel ca cel din Marea Britanie, spre exemplu, sau ca cel din Bulgaria, ca să rămânem în zonă, unde găsești informații despre istoricul firmei, majorările de capital, copii ale actelor de înregistrare, ale diferitelor procese-verbale etc.?
 
E. R.: Atragem atenția asupra faptului că, din aprilie 2016, au intrat în vigoare modificările efectuate la Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali, în special, fiind introdus un nou articol, care prevede accesul public la informaţia din acest registru de stat.

Astfel, organul înregistrării de stat asigură vizualizarea publică a informaţiei din Registrul de stat pe pagina sa web oficială, care conţine date privind denumirea persoanei juridice, forma juridică de organizare, numărul de identificare de stat (IDNO), data înregistrării, sediul, numele şi prenumele administratorului, numele şi prenumele sau denumirea fondatorilor (asociaţilor) şi mărimea cotelor de participare ale acestora în capitalul social, starea persoanei juridice (pasivă, inactivă, în proces de reorganizare sau radiere, suspendare a activităţii), precum şi numele, prenumele, data înregistrării, numărul de identificare de stat (IDNO) al întreprinzătorului individual şi date privind radierea acestuia.
 

- Pe site-ul Cadastrului din Miami, SUA, orice persoană din lume poate intra și face căutări, inclusiv după numele proprietarilor de imobile din zona respectivă. Și, mai mult de atât, pe lângă informațiile standard gen: adresă, suprafață cadastrală, foști proprietari etc., găsești prețul cu care a fost cumpărat (nu evaluarea cadastrală) bunul imobil, și chiar copia contractului de vânzare-cumpărare. Eu, personal, și bănuiesc că și o bună parte din colegii de breaslă, și-ar asuma „riscul” de a le fi făcute publice bunurile imobile, în cazul în care Moldova ar prelua această practică. Dvs. personal ați fi dispus să faceți acest lucru?
 
E. R.: Urmează a fi reținut că nedivulgarea adresei de domiciliu a persoanelor fizice, indiferent de poziția ocupată în societate, inclusiv jurnaliștii, este justificată prin necesitatea asigurării securității fizice a acestora și, în special, a membrilor de familie, or, divulgarea acestor informații ar putea prejudicia dreptul la viața intimă, familială și privată.
 
Nadejda Hriptievschi, Directoare de Programe la Centrul de Resurse Juridice:

- În ultimul timp vedem o tendință clara de interpretări abuzive de către autoritățile publice, care utilizează Legea privind protecția datelor cu caracter personal ca paravan / găselniță / motiv pentru a refuza eliberarea informației de interes public. Care sunt acțiunile concrete ale CNPDCP pentru a opri această tendință? Ar trebui să fie și în interesul CNPDCP să facă acest lucru, pentru ca asemenea refuzuri doar cresc în mod artificial nemulțumirea societății față de activitatea CNPDCP și a conceptului de date cu caracter personal.
 

E. R.: Acțiunile concrete ale CNPDCP urmează a fi realizate prin:
  1. Instruirea masivă a funcționarilor publici, și nu doar, inclusiv a jurnaliștilor și reprezentanților mediului de afaceri;
  2. Argumentarea necesității ajustării cadrului legal relevant, de către Parlament, în special, a majorării statului de personal;
  3. Elaborarea instrucțiunilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal în diverse domenii cu participarea obligatorie a experților europeni și a societății civile.
În toate aceste activități ambițioase, însă realizabile, CNPDCP are nevoie de susținerea societății civile prin conștientizarea importanței acestui domeniu din partea societății, care în mod absolut este formată din conținutul mediatic care trebuie să promoveze echidistant domeniul protecției datelor cu caracter personal.
 
- Cui îi aparține inițiativa de excludere a opțiunii de căutare după părți a hotărârilor instanțelor de judecată? Care este rolul CNPDCP în acest sens? Ce presiune a pus asupra MJ de a exclude această opțiune?
 
E. R.: După cum am menţionat deja, nu a fost iniţiativa unei sau a altei instituţii, ci a constituit o măsură care nu putea fi realizată imediat din punct de vedere tehnic în vederea conformării la prevederile legale.
Cu toate acestea, CNPDCP va întreprinde măsurile necesare în vederea asigurării tuturor subiecților datelor cu caracter personal a dreptului la viață intimă, familială și privată în corespundere cu prevederile art. 28 din Constituția Republicii Molodova.
 

[1] Prezentul grup de lucru a fost înfiinţat în conformitate cu articolul 29 din Directiva 95/46/CE. Acesta reprezintă un organ european consultativ independent privind protecţia datelor şi a vieţii private. Misiunile acestuia sunt descrise în articolul 30 din Directiva 95/46/CE şi în articolul 15 din Directiva 2002/58/CE.