Eşti aici

MediaRing cu Dunja Mijatović, Reprezentantul OSCE pentru Libertatea Presei

22 Iulie 2016
717 afişări
Media Azi:
 
- Stimată Doamnă Mijatović, un fenomen cu impact negativ, asupra căruia ONG-urile de media din Republica Moldova au atras atenția în repetate rânduri, este berlusconizarea din mass-media, care limitează pluralismul mediatic. În ce măsură acest fenomen este prezent și în alte state-membre ale OSCE?
 
Dunja Mijatovic: Concentrarea din mass-media, problemă existentă în unele state-membre ale OSCE, constituie un obstacol structural pentru mass-media libere și pluraliste, deoarece duce deseori la o fuziune între influența politică și interesele comerciale. Oficiul Reprezentantului OSCE pentru libertatea mass-media a examinat această problemă în toată regiunea OSCE, în limitele mandatului său.
- Anul trecut, CCA a sistat activitatea postului TV Rossia 24 pe teritoriul Republicii Moldova. Știm că OSCE  nu încurajează astfel de măsuri restrictive. Totuși, cum ar trebui să protejăm spațiul informațional de mesaje care îndeamnă la ură? Care alte soluții ar fi mai eficiente pentru contracararea propagandei ruse?
 
D.M.: În ultimii doi ani, am urmărit minuțios evoluțiile legate de suspendarea posturilor TV în unele țări participante la OSCE , inclusiv Moldova.

În general, sunt împotriva oricărei încercări arbitrare de restricționare a pluralismului mass-media, deoarece publicul trebuie să beneficieze de o gamă variată de informații și viziuni în diferite limbi, care provin din diferite țări. Mi-am exprimat poziția referitor la această chestiune într-un comunicat difuzat în anul 2014 (http://www.osce.org/fom/116888).

Deși interzicerea propagandei discriminatorii sau bazate pe ură este un act de utilizare legitimă a mecanismelor juridice ale unei țări, legislația constituie doar o parte a unui set mai vast de instrumente  ce pot fi utilizate ca răspuns la provocările propagandei. Am descris această problemă în documentul neoficial “Propaganda și libertatea mass-media” publicat în anul 2015 (http://www.osce.org/fom/203926). Acest set de instrumente conține o serie de mecanisme ce pot fi utilizate pentru a face față propagandei și recomandări care sunt disponibile la pagina 60 a documentului accesibil la http://www.osce.org/fom/203926.

Ion Bunduchi, Președintele Asociației Presei Electronice:

- Mult stimată Doamnă Mijatović, pentru că sunteți o specialistă recunoscuta în materie de libertate de exprimare în perioade de criză, vreau să Vă întreb: care, în opinia Dvs., sunt cele mai mari provocări pentru mass-media în aceste timpuri tulburi, atât pentru comunitatea europeană, cât și pentru cea mondială, în general?
 
D.M.: Cele mai mari provocări pentru libertatea mass-media în regiunea OSCE pe care eu, în calitate de Reprezentant al OSCE am mandatul de a le monitoriza, sunt foarte strâns legate de evoluțiile din societățile noastre, în general.  
 
Atacurile teroriste recente și noile zone de conflict din Europa modifică în mod fundamental și provoacă felul în care ne gîndim la drepturile fundamentale ale omului, așa ca libertatea de exprimare și libertatea mass-media. Din păcate, se pare că poziția societății civile se reduce în acest context; jurnaliștii  și apărătorii drepturilor omului sunt tot mai frecvent supuși hărțuirii, ONG-urile sunt limitate în activitățile lor, iar libertatea mass-media se deteriorează.

Este trist faptul că propria noastră securitate a devenit una din cele mai mari amenințări pentru libertatea de exprimare. În același timp, societățile noastre sunt marcate de atmosfera de intolerață, care ia amploare, față de opiniile divergente. Mă tem că, luați împreună, acești factori au creat o combinație periculoasă de reprimare și auto-cenzură în Europa, dar și alte continente și dincolo de ea.

- Spuneți, Vă rog, în situația în care ne confruntăm cu propagandă, manipulare, război hybrid etc. și toate – prin utilizarea informației, prin specularea dreptului universal la libertatea de exprimare, nu cumva, la nivel de OSCE, Consiliul Europei și UE este necesară o schimbare a paradigmei cu referire la libertatea de exprimare? Argumentați -Vă, Vă rog, răspunsul.
 
D.M.: Dacă ne uităm înapoi, cu 20 sau 30 de ani sau chiar cu mai mult, vedem că și mai înainte ne-am confruntat cu asemenea probleme și amenințări față de libertatea de exprimare și libertatea mass-media. Circumstanțele și contextele poate erau diferite, însă principiile au fost aceleași și nu cred că situația actuală și evoluțiile necesită o schimbare de paradigmă referitor la libertatea mass-media.

- Care țară/țări, dintre cele 57 ce fac parte din OSCE, Vă dă/dau cele mai mari dureri de cap, din perspectiva libertăților mass-media?

D.M.: Oficiul Reprezentantului OSCE pentru libertatea mass-media nu clasifică sau compară situația din punct de vedere al libertății mass-media dintre diferite state.

- Convingerile Dvs., când e vorba de libertățile mass-media, știu bine, nu sunt împărtășite de o parte dintre reprezentanții tarilor membre ale OSCE. Cum comentați aceasta situație?

D.M.: Nu este cazul să comentez evaluările situației privind libertatea mass-media în diferite țări efectuate de către altcineva. Eu fac propriile mele evaluări în baza mandatului acordat de statele membre ale OSCE în calitate de Reprezentant (http://www.osce.org/fom/106280) și angajamentelor OSCE cu privire la libertatea de exprimare și libertatea mass-media. Întotdeauna vor exista dezacorduri, dar anume din acest motiv libertatea de exprimare și libertatea opiniei sunt atât de importante, problemele putând fi supuse dezbaterilor și discuțiilor spre beneficiul fiecăruia.

- Ați fost în Moldova și sper să mai veniți. Când?

D.M.: Ultima mea vizită în Moldova a avut loc în martie 2014 și, cu adevărat, sper să revin.
                                                                                                  
Victor Gotișan, cercetător media:
 

- Cât de importantă este securitatea mediatică a unui stat ca Republica Moldova, mai ales acum, în contextul evenimentelor din Ucraina?
 
D.M.: Dacă prin securitatea mediatică subînțelegeți faptul că jurnaliștii sunt liberi și dispun de condiții de siguranță pentru a relata despre orice subiect pe care-l aleg, atunci desigur securitatea jurnaliștilor este extrem de importantă și constituie unul dintre pilonii libertății mass-media în orice țară. Securitatea jurnaliștilor pe timp de conflict, deschis sau înghețat, trebuie să fie o preocupare majoră atât a guvernelor naționale, cât și a organizațiilor internaționale.

- OSCE, și Dvs în special, ați făcut de nenumărate ori recomandări pe marginea unor probleme ce țin de domeniul mass-media din Republica Moldova (pluralism media, concentrarea în mass- media, transparența proprietății media), acestea însă de multe ori nu au fost luate în calcul de guvernanți. De ce credeți că se întâmplă așa?

D.M.: Înțeleg ce aveți în vedere și ași dori să văd o voință politică mai puternică de a implementa recomandările organizațiilor interguvernamentale.

- Instituțiile de reglementare a sectorului mass-media din Republica Moldova rămân în continuare captive factorului politic (Consiliul Coordonator al Audiovizualului – CCA – sau Consiliul de Observatori al TRM). Ce ar trebui întreprins ca acestea să devină într-adevăr libere și independente? Poate aveți o rețetă magică în acest sens, pe care să ne-o oferiți…

D.M.: Autoritățile de reglementare trebuie să fie actori activi în protejarea intereselor publice, asigurarea pluralismului de opinii și reglementarea activităților radiodifuzorilor într-un mod corect, imparțial și transparent.

Consolidarea autonomiei și independenței lor este o sarcină cu multiple fațete. Nu există o rețetă magică, doar standarde și practici recunoscute la nivel internațional. Deși voința politică rămâne un factor important, sunt necesare și abordări mai transparente pentru selectarea membrilor autorităților de reglementare, participarea activă a societății civile la toate etapele proceselor de selectare și monitorizare, precum și consolidarea responsabilității autorităților de reglementare față de public.

- De un deceniu, sau chiar mai mult, presa din Republica Moldova este „parțial liberă” (Freedom House). Guvernările în țară se schimbă, însă situația din domeniul mass-media rămâne „stabilă”. Ce ar trebui să schimbăm pentru a avansa la acest capitol?
 
D.M.: Măsurile cele mai importante sunt asigurarea pluralismului mass-media și a independenței mass-media față de Guvern, garantând independența editorială a serviciului public al audiovizualului, asigurnd faptul că autoritatea de reglementare a audiovizualului este un organ cu adevărat independent, fără a utiliza dreptul penal, cum ar fi Legea cu privire la extremism, ca instrument pentru impunerea auto-cenzurii în mass-media.

Alina Țurcanu, editor Radio Europa Liberă:
 

- Multe instituții de presă din Republica Moldova sunt controlate, direct sau prin interpuși, de politicieni, care dictează politica editorială, astfel că sunt folosite ca instrumente de manipulare și dezinformare, la cheremul patronului politic. Mulți dintre jurnaliștii care acceptă să facă jocurile patronilor, ignorând normele etice și deontologice, invocă argumente economice – că piața de muncă e limitată, că  trebuie să-și întrețină familia etc. În opinia Dumneavoastră, cum ar putea fi protejați jurnaliștii de tentativele de a-i transforma în piulițe ale acestor mașinării de luptă politică?
D.M.: În acest context, aș evidenția rolul asociațiilor profesionale care ar trebui să declare drept inacceptabile asemenea practici și să îndemne la vigilență publică. Un sistem solid de auto-reglementare a mass-media trebuie să devină o voce autoritară, responsabilă față de profesia respectivă și față de public. Plus la aceasta, pentru a asigura respectarea și susținerea de către guverne a angajamentelor lor în ceea ce privește libertatea de exprimare și mass-media libere, sunt importante și vocile organizațiilor interguvernamentale, așa ca OSCE.

Lilia Zaharia, reporter special API:

- Din fericire, o mare parte a publicului din Moldova învaţă, încet-încet, să facă deosebirea dintre informaţia manipulatoare, difuzată de instituţiile media controlate politic. Totuşi, sunt şi cetăţeni care se lasă manipulaţi. Ce recomandări aveţi pentru această parte a publicului?
 
D.M.: Dat fiind faptul că doar o populație informată, care dispune de competență mediatică, poate face alegeri raționale, nu emoționale, consolidarea programelor educaționale de formare a competenței mediatice și competenței Internet constituie unul din ele mai puternice instrumente de reducere a efectelor propagandei.  

Angela Zaharova, producător Elita TV:

- Cum apreciați acțiunile Legislativului de la Chișinău în direcția demonopolizării pieței media din RM? Ce ar trebui să se întâmple pentru ca mass-media să fie independentă financiar și să poată ajunge afacere de succes?
 
D.M.: Limitarea concentrării proprietății și divulgarea informației despre proprietari sunt aspecte foarte  importante ale transparenței. De-asemenea, prevederile legale trebuie să fie aplicate în mod egal față de toți actualii proprietari de mass-media. 

Luiza Doroșenko, Președintele Centrului Media de la Tiraspol:

- Ce măsuri a întreprins OSCE pentru a îmbunătăți situația mass-media în Transnistria (libertatea de exprimare, acces la informații, libertatea mass-media). Sau ce intenționează să întreprindă pentru a îmbunătăți situația?
 
D.M.: Credem că cel mai bun răspuns la aceasta întrebare ar putea veni de la Misiunea OSCE în Moldova, care are o serie de inițiative, așa ca instruiri, seminare și alte programe axate pe această problematică.
 
Tatiana Puiu, expertă în legislația mass-media:

- Este, în opinia dumneavoastră, protecția surselor garantată suficient în Moldova?
 
D.M.: Aceasta este o chestiune foarte importantă, pe care Oficiul Reprezentantului OSCE pentru libertatea mass-media o urmărește în toate statele participante la OSCE. În baza informației de care dispune la moment Oficiul nostru, noi nu cunoaștem anumite probleme ce țin de protecția surselor confidențiale în Moldova.

- Ce credeți despre statutul avertizorilor de integritate în Moldova?

D.M.: Mandatul meu nu acoperă problema avertizorilor de integritate, prin urmare nu pot răspunde la această întrebare.

Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă:
 

- Stimată Dunja Mijatović, în anul 2011 ați făcut o declarație specială cu privire la Moldova, sugerându-i Guvernului Moldovei că sistemul judiciar nu poate impune achitarea de către mass-media a prejudiciilor care pot duce la falimentul instituțiilor media. Recent, unii demnitari publici au depus cereri în instanțele judecătorești, solicitând zeci de mii. Ați putea, vă rog, reveni la acest subiect pentru a le explica autorităților din Moldova că libertatea de exprimare este importantă și că reporterii trebuie să fie responsabili de exactitatea informațiilor, dar nu de îmbogățirea unor demnitari publici?(http://www.zdg.md/stiri/ministrul-leanca-a-primit-apelul-osce-pe-cazul-zdg)
 
D.M.: În general, eu cred cu fermitate că demnitarii publici trebuie să suporte un prag mai înalt de criticism, inclusiv din partea instituțiilor mass-media.

Exactitatea fiind crucială pentru profesionalismul jurnaliștilor, consider că amenințarea mass-media cu pedepse financiare ar putea duce la falimentul pieței de desfacere, fapt care ar rezulta în auto-cenzură și ar fi, prin urmare, o lovitură serioasă pentru libertatea mass-media. Orice compensare a prejudiciilor trebuie să fie întotdeauna proporțională cu prejudiciul real și starea economică a instituției mass-media sau a jurnalistului vizat. Acesta este standardul european.

- În Moldova, concentrarea mass-media sub umbrele politice afectează dreptul cetățenilor de acces la pluralism. Cum poate o țară depăși o asemenea problemă, dacă politicienii care controlează majoritatea instituțiilor media controlează de-asemenea și puterile în stat?
 
D.M.: Vedeți mai sus răspunsul referitor la concentrarea mass-media.