Eşti aici

MediaRing cu Dinu Ciocan, Președintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului

03 Martie 2016
255 de afişări
Timp de o săptămână, Media Azi a acumulat mai multe întrebări pentru al doilea invitat la MediaRing - președintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Dinu Ciocan. Astăzi, facem publice aceste întrebări și răspunsurile pe care le-am primit. Rugăm jurnaliștii să fie în continuare activi și incisivi, pentru ca la MediaRing să putem dezbate cele mai fierbinți subiecte din domeniul mass-media.

Mâine, vom anunța cel de-al treilea invitat.

Media Azi, CJI

- Dl Dinu Ciocan, cum comentați situația de la Compania Publică Regională „Gagauziya Radio Televizionu”, care s-a agravat în ultimele zile? 

Dinu Ciocan: Pe parcursul ultimilor ani, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a semnalat probleme majore în domeniul audiovizualului pe teritoriul UTA Găgăuzia, în special tentativele de modificare a cadrului legal prin care se intenţionează instituirea cenzurii asupra mass-mediei audiovizuale din autonomia teritorială şi substituirea, contrar prevederilor legislaţiei Republicii Moldova, atribuţiilor de licenţiere, supraveghere şi control ale autorităţilor publice centrale şi ale organelor de stat, fapt ce afectează grav activitatea Instituţiei Publice Regionale a Audiovizualului „Găgăuziya Radio Televizionu”, şi contribuie în continuare la activitatea ilegală a unor distribuitori de servicii şi radiodifuzori care nu deţin autorizaţii de retransmisie şi licenţe de emisie eliberate de CCA, conform legislaţiei Republicii Moldova.

Această situaţie s-a agravat şi mai mult odată cu aprobarea recentă, în două lecturi, de către Adunarea Populară din Găgăuzia a unei noi legi a audiovizualului, astfel, ceea ce iniţial părea doar o tentativă, acum a devenit o acţiune absolut ilegală, pe care o condamn categoric.

În acest context, vreau să menţionez că o tentativă similară a avut loc în 2014, când Adunarea Populară a Găgăuziei a adoptat Legea nr. 328-XXIII/V din 04.11.2014 cu privire la modificarea şi completarea Legii audiovizualului din 10 iulie 2007 a UTA Găgăuzia. Atunci CCA a sesizat mai multe instituţii ale statului, printre care şi Cancelaria de Stat, în privinţa acestei iniţiative ilegale, iar la sesizarea CCA, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a înaintat în instanţa de contencios administrativ o acţiune privind anularea legii menţionate şi a Deciziei Adunării Populare Găgăuzia din 04.11.2014 ”Cu privire la modificarea şi completarea Legii UTA Găgăuzia, ca fiind ilegale şi emise cu încălcarea legislaţiei în vigoare şi a competenţei”. Ulterior, la data de 01 iunie 2015, Judecătoria Comrat a admis integral acţiunea, iar la 20 octombrie 2015, Curtea de Apel Comrat a respins apelul şi a menţinut Hotărârea instanţei de fond, o decizie finală fiind luată de Curtea Supremă de Justiţie, care la 03 februarie curent a recunoscut ca fiind inadmisibil recursul înaintat de Guvernatorul Găgăuziei.

În contextul celor expuse, menţionez că CCA va sesiza repetat Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, de această dată cu solicitarea de a contesta în instanţă această acţiune ilegală a Adunării Populare din UTA Găgăuzia.  
 
- Potrivit legii, CCA este garantul interesului public în audiovizual. Ce politici promovaţi pentru asigurarea interesului public în domeniul mass-mediei?

D.C.: În calitatea sa de garantat al interesului public în domeniul audiovizualului, în limita competenţelor şi atribuţiilor sale prevăzute de legislaţia în vigoare, Consiliul Coordonator al Audiovizualului promovează o serie de acţiuni şi politici publice. Printre cele mai importante aş menţiona:
- Respectarea drepturilor şi protecţia copiilor în programele audiovizuale;
- Promovarea limbilor minorităţilor naţionale şi a diversităţii lingvistice;
- Acoperirea teritoriului naţional cu servicii de programe audiovizuale;
- Promovarea programelor autohtone în cadrul serviciilor de programe ale radiodifuzorilor aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova;
- Asigurarea persoanelor cu nevoi speciale la serviciile de programe audiovizuale;
- Promovarea modului sănătos de viaţă etc.
 
- În funcţiile CCA intră şi monitorizarea serviciilor de programe privind difuzarea produsului autohton. Cum este respectată legislaţia naţională la acest capitol şi ce sancţiuni aţi acordat radiodifuzorilor care încalcă legea?

D.C.: Deoarece prevederile art. 11 din Codul audiovizualului obliga radiodifuzorii aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova să difuzeze 80% din volumul serviciilor de programe producţie proprie, autohtonă şi opere europene, nefiind impus un anumit procentaj sau un volum minim de difuzare a programelor autohtone, la 28 decembrie 2012 Consiliul Coordonator al Audiovizualului a adoptat Decizia nr. 185 Cu privire la ponderea programelor autohtone în serviciile de programe audiovizuale. Potrivit deciziei, începând cu 01.04.2013, ponderea programelor autohtone în serviciile de programe ale radiodifuzorilor trebuie să constituie nu mai puţin de 30% din volumul emisiei săptămânale, dintre care cel puţin jumătate să fie difuzate în orele de maximă audienţă în limba română. După adoptarea deciziei nominalizate, mai mulţi radiodifuzori au contestat în instanţa de judecată legalitatea acesteia, solicitând anularea ei integrală. Decizia Curţii Supreme de Justiţie prin care s-a expus asupra temeiniciei cererii de chemare în judecată a reclamanţilor şi a declarat ca fiind legală emiterea de către Consiliu a Deciziei nr. 185 a fost adoptată la data de 17 septembrie 2014, acţiunea deciziei CCA pe perioada examinării fiind suspendată. Ulterior, pe parcursul anului 2015, CCA a supus monitorizării serviciile de programe a 17 posturi de televiziune la capitolul respectării procentajului de producţie autohtonă, iar din cei 17 radiodifuzori monitorizaţi, doar 4 au respectat volumul de produs autohton în limba română în orele de maximă audienţă, celelalte 13 posturi TV fiind sancţionate conform prevederilor Codului audiovizualului. De asemenea, Consiliul atenţionează în permanenţă radiodifuzorii despre necesitatea majorării volumului de programe autohtone şi producerii mai multor emisiuni calitative în limba română sau achiziţionarea acestora de la studiourile de producţie din Republica Moldova. Acesta rămâne un obiectiv prioritar al CCA, care va monitoriza în continuare respectarea volumului de programe autohtone în serviciile de programe ale radiodifuzorilor.

- Deoarece CCA propune, iniţial, candidaţii la funcţia de membri ai Consiliului de Observatori al IPNA Compania publică Teleradio-Moldova, cum explicaţi că în componenţa CO ajung uneori persoane influenţabile politic sau necunoscătoare a domeniului? 

D.C.: Toţi candidaţii înaintaţi prin concurs de CCA la funcţia de membri ai Consiliului de Observatori al IPNA Compania publică „Teleradio-Moldova” au corespuns exigenţelor prevăzute de Codul audiovizualului şi Regulamentul cu privire la procedura de organizare a concursului pentru suplinirea funcţiei de membru al Consiliului de Observatori al Instituţiei Publice a Audiovizualului. De asemenea, vreau să atrag atenţia că legislaţia în vigoare prevede că la funcţia de membru CO este în drept să candideze orice persoană care are studii superioare şi experienţă de cel puţin 5 ani nu doar în domeniul audiovizualului sau jurnalismului, ci şi în domenii precum cultură, artă, drept, gestiunea financiară şi gestiunea întreprinderii comerciale, relaţii cu publicul, relaţii internaţionale, domeniul academic, inginerie, care cunoaşte limba română şi nu are antecedente penale.
 
Cu privire la influenţa politică a membrilor CO, legislaţia în vigoare prevede expres că aceştia îşi desfăşoară activitatea în nume propriu şi nu reprezintă nici un alt interes extern pentru companie decât interesul public, ei nu solicită şi nu acceptă, din partea persoanelor interesate din afara companiei, instrucţiuni legate de activităţile CO, iar constatarea şi sancţionarea acestora pentru abateri de la normele menţionate mai sus nu ţine de competenţa CCA. Totodată, Consiliul prezintă Parlamentului câte 2 candidaţi pentru fiecare funcţie vacantă de membru CO, iar decizia finală aparţine forului legislativ.

Dorin Scobioală, Director General CAT Studio, corespondent Reuters Television
 
- Credeţi că alocând la nesfârşit licenţe de emisie unor re-emiţători de posturi propagandistice ruseşti contribuiţi la dezvoltarea pieţei de televiziune din Moldova? 

D.C.: Pe perioada mandatului meu de membru şi preşedinte al CCA nu au fost eliberate licenţe de emisie pentru „re-emiţători de posturi propagandistice ruseşti”. Din contra, au fost efectuate mai multe campanii de monitorizare privind respectarea prevederilor legislaţiei naţionale în cadrul emisiunilor informativ-analitice retransmise/preluate de la unele posturi din Federaţia Rusă şi difuzate prin intermediul serviciilor de programe a patru radiodifuzori autohtoni (Prime, TV 7, RTR Moldova, Ren Moldova). Ca urmare a examinării rapoartelor de monitorizare la acest capitol, pentru încălcarea prevederilor legislaţiei în vigoare, posturile menţionate au fost sancţionate în repetate rânduri, iar retransmisia unui canal de televiziune din Federaţia Rusă (Rossia 24) pe teritoriul Republicii Moldova a fost suspendată. Singura solicitare, în perioada de referinţă, a unui radiodifuzor de a obţine licenţă de emisie, care îşi propunea, în afară de difuzarea programelor autohtone, şi retransmiterea/preluarea emisiunilor informativ-analitice de la un post de televiziune din Federaţia Rusă, a fost acceptată doar după ce acestea au fost excluse din grila de emisie.
 
- La ce bun există prevederile Codului audiovizualului, referitoare la volumul minim obligatoriu de produse proprii şi de emisie în limba de stat, dacă de ani de zile nimeni nu sancţionează REN TV, RTR, NTV, STS, TNT, ... cu 90% emisie de la Moscova şi în limba rusă? 

D.C.: Un volum minim de ”produse proprii” (probabil V-aţi referit la programe autohtone sau utilizaţi această noţiune cu alt sens decât cel prevăzut de Codul audiovizualului, şi anume „producţie proprie – opere audiovizuale concepute sau procurate exclusiv de către radiodifuzor cu utilizarea mijloacelor tehnice, financiare şi intelectuale proprii sau atrase în acest scop în bază de contract”; art. 2 lit. k)), din păcate, nu există în prevederile Codului audiovizualului, fapt la care m-am referit în unul din răspunsurile anterioare, acesta fiind şi motivul care a stat la baza adoptării Deciziei CCA nr. 185 din 28 decembrie 2012 ”Cu privire la ponderea programelor autohtone în serviciile de programe audiovizuale”. Totodată, amintim că nu există nici o normă cu referire la volumul programelor autohtone difuzate în limba română, cu excepţia celei din art. 11 alin. (3) din Codul audiovizualului cu privire la emisiunile informativ-analitice, care trebuie să fie difuzate în proporţie de 80% în limba română. În această ordine de idei, vreau să precizez că posturile cu denumirile ”REN TV, RTR, NTV, STS, THT”, pe care le enumeraţi, sunt posturi din Federaţia Rusă (cu un conţinut 100% ”emisie de la Moscova”) care nu se mai regăsesc în listele operatorilor de cablu, adică nu au statut de posturi retransmise integral. Însă dacă V-aţi referit la serviciile de programe ale „Ren Moldova, RTR Moldova, TV 7 (până în decembrie 2015), NTV Moldova, MEGA sau BRAVO”, care retransmit, adică „procură sau atrag în bază de contract” (am făcut mai sus trimitere la art. 2 lit. k)) emisiuni de la posturile pe care le-aţi menţionat şi care se încadrează în noţiunea de „produs propriu”, atunci majoritatea dintre acestea s-au angajat, prin Concepţia generală a serviciilor de programe, să difuzeze un volum minim de 30% de programe autohtone. Din păcate, unii dintre aceştia se limitează, în mare parte, la difuzarea clipurilor muzicale autohtone pe timp de noapte (de ex. RTR Moldova), iar alţii – la realizarea a 2-3 emisiuni, care sunt reluate de mai multe ori pe parcursul zilei sau a săptămânii (de ex. Bravo). Această situaţie se datorează unor lacune în legislaţia audiovizuală, şi anume: semnificaţia juridică a noţiunii „produs propriu”, despre care am vorbit, dar şi lipsa unor criterii şi condiţii mai nuanţate de promovare a produsului autohton. Aceste lacune trebuie eliminate, astfel încât să pună în condiţii egale toţi radiodifuzorii, pentru asigurarea unei concurenţe loiale, şi să promoveze un volum mai mare de programe autohtone difuzate în limba română în orele de maximă audienţă.

De asemenea, cu referire la ”anii de zile în care nimeni nu sancţionează” vreau să Vă comunic că pe parcursul ultimilor ani, CCA a aplicat peste 40 de sancţiuni radiodifuzorilor care au încălcat prevederile art. 11 alin. (3) din Codul audiovizualului şi ale Deciziei CCA nr. 185 din 28.12.2012, inclusiv radiodifuzorilor enumeraţi de Dvs. Aceste acţiuni sunt reflectate în rapoartele trimestriale şi anuale ale CCA, care sunt plasate şi pe pagina web a instituţiei.
 
- Cine se face responsabil de tărăgănarea digitalizării televiziunii în Republica Moldova? 

D.C.: Programul privind tranziţia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră a fost aprobat de Guvernul Republicii Moldova prin Hotărârea nr. 240 din 08 mai 2015 (publicată în Monitorul Oficial la 05 iunie 2015). Ulterior, la 31 iulie 2015, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 167 pentru modificarea şi completarea Codului audiovizualului (publicată în Monitorul Oficial la 11 septembrie 2015). În conformitate cu prevederile art. II al legii, Tranziţia la televiziunea digitală terestră în Republica Moldova se va încheia la 31 decembrie 2017, perioadă în care, conform Programului adoptat de Guvern, urmează a fi date în exploatare 3 multiplexe digitale terestre la nivel naţional şi până la 21 de multiplexe regionale. Astfel, în conformitate cu cele expuse mai sus, perioada de tranziţie de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră a început în luna iunie 2015 şi se va încheia în decembrie 2017. De asemenea, în conformitate cu prevederile Aсordului Gеnеva-2006, ratifiсat de сătrе Rерubliсa Mоldova prin Lеgea nr. 69-ХVI din 27 martie 2008, toţi radiodifuzorii care transmit semnalul prin intermediul canalelor TV analogice terestre au fost anunţaţi despre faptul că din data de 17 iunie 2015, staţiile dе tеlеviziunе analоgiсă tеrеstră сarе creează problеme dе intеrferenţе staţiilоr de telеviziunе digitală tеrestră în străinătate şi în Rеpubliсa Mоldova urmеază să fiе înсhisе sau să rеducă putеrea dе emisie.

În acelaşi context, este de menţionat că la 23 decembrie 2015, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a aprobat Regulamentul cu privire la procedura şi condiţiile de eliberare a licenţelor de emisie şi a autorizaţiilor de retransmisie pentru utilizarea capacităţii multiplexurilor digitale terestre, iar la 28 ianuarie 2016, în baza Avizului Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, a anunţat concursul pentru suplinirea capacităţii disponibile a primului multiplex digital terestru cu acoperire naţională (Multiplexul A). Totodată, aş vrea să menţionez că instituţiei noastre, Consiliului Coordonator al Audiovizualului, îi revine competenţa de a organiza concursul şi de a selecta conţinuturile, adică serviciile de programe ce urmează a fi difuzate în sloturile multiplexului, iar chestiunile tehnice şi de operare a multiplexului nu intră în domeniul nostru de competenţă. 

Vitalie Călugăreanu, jurnalist Deutsche Welle
 
- Dezinformarea, propaganda sunt parte a războiului hibrid. S-a văzut asta în Georgia şi Ucraina. În legătură cu aceasta şi, având în vedere caracterul toxic al unor programe TV retransmise în Moldova, vă întreb dacă sunteţi suficient de conştient de responsabilitatea funcţiei pe care o deţineţi şi dacă credeţi că aţi comis suficiente fapte remarcabile în sensul însănătoşirii spaţiului nostru mediatic? Vă rog să le enumeraţi. 

D.C: Pentru prima dată CCA a atras atenţia opiniei publice asupra intoxicării spaţiului mediatic naţional prin încălcarea principiului echilibrului social-politic, echidistanţei şi obiectivităţii în cadrul emisiunilor informative, precum şi a altor programe şi emisiuni de format informativ-analitic, transmise/retransmise din Federaţia Rusă prin intermediul serviciilor de programe ale unor radiodifuzori autohtoni pe parcursul anului 2014, atunci când a efectuat două campanii de monitorizare la acest capitol. Astfel, prin deciziile nr. 94 din 04 iulie şi nr. 135 din 07 octombrie 2014, ca urmare a examinării rapoartelor de monitorizare a serviciilor de programe informative transmise din Federaţia Rusă, CCA a sancţionat cu avertizări publice şi amenzi maxime posturile de televiziune „Prime”, „TV 7” şi „RTR Moldova”, postului „Ren Moldova” i-a fost suspendat dreptul de difuzare a publicităţii pentru o perioadă de 72 de ore, iar retransmisia canalului de televiziune „Rossia 24” a fost suspendată pentru o perioadă de 6 luni. Ulterior, prin Decizia nr. 18/86 din 27 mai 2015, ca urmare a examinării Raportului cu privire la respectarea principiului echilibrului social-politic, echidistanţei şi obiectivităţii în cadrul emisiunilor informative, precum şi a altor programe şi emisiuni de format informativ-analitic, transmise/retransmise din Federaţia Rusă, posturilor de televiziune ”Prime”, ”TV 7”, ”RTR Moldova” şi ”Ren Moldova” le-au fost aplicate amenzi pentru derogări repetate de la prevederile legale, iar retransmisia postului ”Rossia 24” a fost suspendată pe teritoriul Republicii Moldova.
 
Totodată, despre rezultatele monitorizărilor au fost informate mai multe autorităţi publice cu atribuţii de supraveghere, reglementare şi iniţiativă legislativă, printre care Comisia parlamentară cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media şi Consiliul suprem de securitate.
 
Ulterior, pe parcursul anului 2015, au fost înregistrate mai multe iniţiative legislative privind modificarea Codului audiovizualului în scopul securizării spaţiului informaţional, promovării produsului autohton şi înăspririi sancţiunilor pentru derogări de la prevederile legislaţiei în vigoare. CCA a participat la toate audierile publice pe marginea iniţiativelor legislative şi a proiectelor de acte cu referire la securizarea spaţiului informaţional, însă până în prezent acestea nu au fost examinate în plenul forului legislativ.

 Andrei Bargan, Media TV, Cimişlia
 
- Dle Dinu Ciocan, care va fi soarta televiziunilor locale în cadrul tranziţiei la televiziunea digitală: vor dispărea aceste televiziuni? Vor fi „înghiţite” de posturile mai mari? 

D.C.: Vă informez că Programul privind tranziţia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră, aprobat de Guvernul Republicii Moldova, şi Planul de acţiuni de implementare a acestuia prevăd constituirea, la decizia radiodifuzorilor locali şi regionali, a asociaţiilor pentru crearea multiplexurilor regionale, prin gruparea corespunzătoare a numărului de canale TV. Această posibilitate este prevăzută doar în cazul radiodifuzorilor locali şi regionali, ceilalţi radiodifuzori fiind privaţi de dreptul de a deţine dublă calitate de radiodifuzor şi furnizor de multiplex.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. II alin. (2) din Legea nr. 167 din 31.07.2015 pentru modificarea şi completarea Codului audiovizualului, CCA va elabora recomandări privind mecanismul trecerii radiodifuzorilor de la regimul de televiziune analogică terestră la cel de televiziune digitală terestră, astfel încât să nu se admită lichidarea acestora. Recomandările respective vor fi aprobate în prima jumătate a lunii martie curent.            

Adrian Petcu, redactor-şef Actualităţi Radio
 
- De ce mai are nevoie instituţia CCA pentru ca limba română să predomine la canalele tv difuzate în Moldova? Aştept un răspuns foarte concret – aveţi nevoie de legi, voinţă, resurse financiare...?

D.C.: După cum am menţionat şi în răspunsul la o întrebare anterioară, din păcate în Codul audiovizualului nu există nicio normă cu referire la volumul programelor autohtone difuzate în limba română, cu excepţia celei cu referire la emisiunile informativ-analitice, care trebuie să fie difuzate în proporţie de 80% în limba română. Această dispoziţie permite radiodifuzorilor să difuzeze celelalte emisiuni: muzicale, distractive, cognitive etc. în orice altă limbă. Prin urmare, lipsa prevederilor legale este cauza principală a situaţiei descrise.

Ceea ce ţine de voinţa membrilor CCA, vreau să amintesc că pe parcursul ultimilor ani, în vederea responsabilizării radiodifuzorilor faţă de calitatea limbii utilizate în emisiuni, precum şi supravegherii respectării obligaţiei ca aceştia să respecte normele ortografice, ortoepice, morfologice şi sintactice ale limbii române, şi evaluarea în dinamică a situaţiei lingvistice la posturile de televiziune şi radio, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, în colaborare cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, a efectuat mai multe sesiuni de monitorizare, în care au fost urmărite sub aspect lingvistic emisiunile de ştiri, emisiunile matinale şi filmele dublate sau cu subtitrări la mai multe posturi de radio şi TV. Scopul monitorizărilor nu a fost de a sancţiona, ci de a oferi sprijinul şi consultaţiile necesare din partea specialiştilor (terminologi şi lingvişti de la Centrul de Terminologie al Institutului de Filologie al AȘM), care au elaborat şi un Ghid de exprimare corectă, pus la dispoziţia radiodifuzorilor pe site-urile celor două instituţii. Totodată, specialiştii care au elaborat raportul de monitorizare şi-au exprimat regretul pentru faptul că multe greşeli de exprimare (curente în folosirea neîngrijită a limbii române), sunt vehiculate prin intermediul instituţiilor mass-media, fiind răspândite în rândul publicului. Pentru a nu admite perpetuarea unor situaţii similare în audiovizual, se impune identificarea unor pârghii de responsabilizare a radiodifuzorilor în vederea utilizării corecte a limbii române.

În acelaşi context, vreau să menţionez că în cadrul examinării Caietului de sarcini al IPNA Compania „Teleradio-Moldova” pentru anul 2016, membrii Consiliului au recomandat radiodifuzorului public realizarea unei emisiuni de cultivare a limbii române la o oră de maximă audienţă.

În concluzie, consider că pentru ca limba română să predomine în serviciile de programe ale radiodifuzorilor, este necesară modificarea legislaţiei în vigoare la acest aspect, prevederea unor sancţiuni mai dure în caz de nerespectare, dar şi voinţa şi profesionalismul producătorilor de conţinuturi media.
 
Ludmila Topal, directoare Canal Regional

- Ce întreprinde CCA pentru susţinerea radiodifuzorilor locali?

D.C.: CCA a demarat mai multe activităţi de susţinere şi încurajare a radiodifuzorilor locali, şi aici aş menţiona cele mai importante dintre acestea:

  • Susţinerea producerii emisiunilor autohtone de interes public prin organizarea concursurilor de selectare a proiectelor de programe audiovizuale. Astfel, cu suportul CCA, în 2013 au fost alocate mijloace financiare pentru 18 proiecte radio şi TV; în 2014 CCA a decis de a continua susţinerea financiară a 10 proiecte de emisiuni de interes public; în 2015-2016 au fost realizate alte 17 proiecte radio şi TV, la categoriile: promovarea valorilor europene; programe cu/despre/pentru persoanele cu dizabilităţi şi programe cu/despre/pentru minorităţile naţionale;
  • Perfectarea abonamentelor la produsele media pentru radiodifuzorii locali, în calitate de suport informativ menit să profesionalizeze procesul de realizare a serviciilor de programe;
  • Susţinerea financiară privind organizarea unui concurs cu genericul „25 de ani ai televiziunii din Găgăuzia”, în cadrul căruia au fost decernate premii pentru lucrări televizate şi a profesioniştilor din domeniul audiovizual din raioanele Basarabeasca, Taraclia, Cimişlia şi Cahul;
  • Anual organizăm seminare zonale în cadrul cărora sînt invitaţi specialişti în domeniile: digitalizare şi radiocomunicaţii, drepturi de autor şi conexe, promovarea drepturilor omului prin reflectarea corectă a categoriilor socialmente vulnerabile, persoanelor cu dizabilităţi, integrarea comunităţilor etniilor conlocuitoare etc. 
- Va fi prelungit concursul pentru televiziunile şi radiourile locale care produceau emisiuni finanţate de CCA?

D.C.: CCA va susţine şi va promova în continuare producerea emisiunilor autohtone de interes public prin organizarea concursurilor de selectare a proiectelor de programe audiovizuale, iar o decizie în acest sens urmează a fi aprobată în una din următoarele şedinţe ale Consiliului.

- Care sunt, în opinia DVS., şansele radiodifuzorilor locali de a intra în multiplex? În ce condiţii s-ar putea întâmpla acest lucru? Am putea spera la nişte condiţii mai speciale pentru postul regional comun - Canal Regional?

D.C.: Șansele radiodifuzorilor locali sunt mari în cazul în care se vor uni şi se vor constitui în asociaţii, în scopul creării propriilor multiplexe regionale, conform Programului de tranziţie aprobat de Guvern, care oferă posibilitatea creării a 21 de astfel de multiplexe regionale. Condiţii speciale pentru obţinerea licenţei de emisie pentru utilizarea unui slot în multiplexul naţional sunt prevăzute de legislaţia în vigoare doar în cazul radiodifuzorilor publici. Accesul la multiplex se face doar prin concurs, condiţiile de participare şi criteriile de evaluare fiind egale pentru toţi radiodifuzorii privaţi aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova.

-  Ce se va schimba pe piaţa media a Republicii Moldova după ce au fost făcute publice numele proprietarilor şi beneficiarilor media?

D.C.: Consider că modificările la Codul audiovizualului adoptate în anul 2015 cu referire la transparenţa proprietăţii în domeniul audiovizualului au fost absolut necesare şi scopul acestora a fost de a face publice numele persoanelor fizice, beneficiarilor finali ale fiecărui radiodifuzor, astfel încât fiecare cetăţean/consumator de programe să cunoască cine stă în spatele unui anumit post de televiziune sau de radio. De asemenea, consider că aceste modificări au avut şi scopul de a nu admite concentrarea proprietăţii în domeniul audiovizualului şi probabil că modificarea recentă de către Parlamentul Republicii Moldova a art. 66 alin. (3), prin care s-a redus numărul de licenţe de emisie pe care le poate deţine un radiodifuzor – de la 5 la 2, s-a produs ca urmare a modificărilor anterioare care au vizat transparenţa proprietăţii.

- În opinia Dvs., cât de necesară este interzicerea unor posturi externe sau reducerea programelor acestora pe teritoriul Moldovei şi folosirea „brandurilor” străine pentru promovarea propriilor afaceri în domeniul mass-media?

D.C.: În prezent, din numărul total de 71 de posturi TV autohtone, 24 de posturi, dintre care 12 posturi locale, retransmit sau achiziţionează programe ale unor posturi TV din străinătate.

Deoarece Codul audiovizualului nu interzice retransmiterea sau preluarea de către radiodifuzorii autohtoni a programelor unor posturi TV din străinătate, iar independenţa editorială a radiodifuzorilor aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova este recunoscută şi garantată prin lege, aceştia decid în mod de sine stătător asupra conţinutului serviciului de programe difuzat. În aceste condiţii, CCA nu poate impune restricţii şi nu poate interzice difuzarea programelor străine pe teritoriul ţării noastre, singura condiţie este ca aceste servicii de programe să corespundă tuturor rigorilor legislaţiei naţionale din domeniu.

Cât de echitabil este distribuită publicitatea, dar şi banii din publicitate între canalele tv şi proprietarii acestora? Ce s-ar putea face pentru a echilibra acest proces şi a permite televiziunilor care promovează un conţinut autohton să se dezvolte? E posibil acest lucru?D.C.: Consiliul Coordonator al Audiovizualului reglementează doar conţinutul audiovizual, respectiv conţinutul şi condiţiile de plasare a publicităţii, iar reglementarea pieţei publicitare nu ţine de competenţa sa.

La întrebarea Dvs. pot să-mi exprim doar părerea personală şi consider că este necesară aprobarea unei noi legi cu privire la publicitate, cea în vigoare la moment, aprobată încă în anul 1995, fiind deja depăşită, precum este necesară şi stabilirea unor condiţii mai exhaustive cu privire la măsurătorul de audienţă.

Vasile State, preşedintele APEL

- În Republica Moldova există în prezent 70 de posturi de televiziune, conform registrului CCA de la sfârşitul anului trecut, iar cel puţin 40 dintre acestea îşi au sediile la Chişinău. Cu doar unele excepţii, aceste posturi au un volum neînsemnat de produs autohton, rezumându-se la preluarea canalelor străine, în particular din Federaţia Rusă. La ce ne serveşte faptul că avem foarte multe posturi, dar n-avem televiziune? Contribuie la dezvoltarea audiovizualului autohton practica retransmiterii canalelor străine în cadrul serviciilor de programe aflate sub jurisdicţia Republicii Moldova? 

D.C.: Atâta timp cât legislaţia permite confuzia între „produs propriu” şi „produs procurat sau achiziţionat” şi atâta timp cât art. 23 alin. (3) lit. d) din Codul audiovizualului este formulat în felul următor: „la eliberarea licenţei de emisie, vor avea prioritate solicitanţii care oferă servicii de programe proprii, autohtone şi opere europene”, adică punându-se semn de egalitate între „produsul achiziţionat-propriu” şi „produsul autohton”, şi acelaşi lucru se întâmplă şi cu dispoziţiile art. 11 alin. (2), care prevede 80% de „producţie proprie, autohtonă şi opere europene”, atâta timp radiodifuzorii vor fi liberi şi vor avea dreptul să difuzeze 80% produs cumpărat sau achiziţionat de oriunde şi în orice limbă, căci acesta se include, conform literei legii actuale, la noţiunea de „produs propriu” (art. 2 lit. k)).

Aţi menţionat exact numărul posturilor de televiziune care îşi au sediul şi activează în raza municipiului Chişinău. Din cele 40 de posturi TV, 16 preiau servicii de programe de la unele posturi TV din străinătate. Tocmai de aceea, CCA a adoptat mult-discutata Decizie nr. 185 Cu privire la ponderea programelor autohtone în serviciile de programe audiovizuale. Recunosc faptul că aceasta nu este o soluţie perfectă, dar a fost o măsură de criză pentru o situaţie de criză şi sunt de părere că principiile, condiţiile de promovare a produsului autohton necesită o perfecţionare la nivel normativ.
 
- În decizia CCA privind anunţarea concursului pentru Multiplexul A sunt stabilite criteriile de evaluare a ofertei solicitanţilor licenţelor de emisie. Nu pare să fie clar din acest anunţ, cum va fi asigurată diversitatea serviciilor de programe în multiplexul A şi care vor fi criteriile de departajare în cazul în care vor fi mai mulţi solicitanţi pentru primul termen. Cum comentaţi? 

D.C.: Diversitatea serviciilor de programe în cadrul unui multiplex va fi asigurată prin aplicarea „Regulamentului cu privire la procedura şi condiţiile de eliberare a licenţelor de emisie şi a autorizaţiilor de retransmisie pentru utilizarea multiplexurilor digitale terestre”. Pct. 9 al Regulamentului prevede criterii clare de evaluare a ofertei solicitanţilor licenţelor de emisie, printre care: asigurarea pluralismului în domeniul audiovizualului, excluzându-se posibilitatea creării premiselor pentru instituirea monopolului şi concentrării proprietăţii în domeniul audiovizualului; prioritatea servicii lor de programe autohtone; accesul persoanelor cu deficienţe de văz sau de auz la serviciul de programe; prioritatea (în procente) emisiunilor difuzate în limba română; promovarea culturii naţionale, a culturii şi a limbii minorităţilor naţionale; prioritatea programelor educative şi pentru copii; varietatea serviciilor ce conţin o pondere semnificativă a operelor europene; calitatea concepţiei generale a serviciului de programe etc. Respectiv, solicitanţii pentru primul multiplex anunţat în concurs vor fi departajaţi în funcţie de corespunderea dosarelor acestor criterii nominalizate, totodată, fiecare membru CCA are obligaţia de a-şi motiva votul în favoarea sau defavoarea unui sau altui solicitant.
 
În conformitate cu prevederile art. 41 al Codului audiovizualului, lit. b), Consiliul Coordonator al Audiovizualului are obligaţia să asigure ”încurajarea liberei concurenţe” în domeniul audiovizualului. În ce mod s-a achitat autoritatea de reglementare de această obligaţie în ultimii ani şi ce acţiuni are în vedere CCA în acest sens pe viitor?D.C.: Asigurarea liberei concurenţe este o misiune ce îi revine în mod prioritar Consiliului Concurenţei, care deţine pârghii speciale în acest sens. Pe domeniul său de competenţă, Consiliul Coordonator al Audiovizualului încurajează libera concurenţă în activitatea sa prin crearea condiţiilor egale la obţinerea licenţelor de emisie şi a autorizaţiilor de retransmisie, iar în cazul concursurilor organizate, prin aplicarea aceloraşi criterii de evaluare a ofertelor solicitanţilor în strictă conformitate cu prevederile legislative şi normative în vigoare. În acest context, menţionez că pe parcursul anilor 2011-2015, CCA a eliberat 47 de licenţe de emisie, dintre care 21 de licenţe în bază de concurs şi 26 fără concurs (cu distribuţie prin cablu, satelit). Astfel, în perioada de referinţă pe piaţa media din Republica Moldova au apărut 16 posturi noi de radio şi 31 de posturi de televiziune.
 
Totodată, trebuie de menţionat faptul că, deşi Codul audiovizualului conţine prevederea la care faceţi trimitere, aceasta nu este urmată de dispoziţii clare care să ofere instrumente sau proceduri de evaluare a nivelului concurenţial pe piaţa media. Câteva norme în acest sens sunt formulate la articolul 66, fără însă a stipula condiţiile, criteriile regimului juridic al proprietăţii în domeniul audiovizual.

Potrivit unui studiu realizat de APEL în 2014, coloana sonoră a filmelor artistice difuzate de televiziunile din Republica Moldova este în peste 80 la sută din cazuri în limba rusă. Filmele străine, altele decât cele ruseşti, sunt subtitrate în limba română însă sunt sonorizate, de regulă, în rusă, cu încălcarea art. 11, alin 7 din Codul Audiovizualului care stipulează păstrarea coloanei sonore originare… Consideraţi normală o asemenea stare de lucruri?D.C.: Ceea ce pot să afirm cu siguranţă este că în prezent, toţi radiodifuzorii, poate cu mici excepţii, titrează filmele artistice străine şi cele documentare în limba română, fapt care nu se întâmpla acum câţiva ani, şi consider că este un pas înainte.
 
Cu toate acestea trebuie să recunosc că la capitolul respectării prevederilor art. 11 alin. (7) din Codul audiovizualului, cu referire la păstrarea coloanei sonore originare a filmelor artistice şi documentare mai există anumite carenţe, iar soluţionarea ei necesită nu doar efortul CCA, al radiodifuzorilor, dar şi implicarea altor instituţii, întrucât problema depăşeşte cadrul nostru naţional. Radiodifuzorii care difuzează aceste opere audiovizuale invocă faptul că, pe de o parte, contractele de achiziționare a difuzării respectivelor opere cinematografice indică limba rusă ca limbă de difuzare, cu subtitrare în limba română, iar pe de altă parte, în cazul difuzării în altă limbă decât cea rusă, radiodifuzorii acuză pierderea drepturilor de utilizare/difuzare a operelor respective.
 
Parţial, ei au dreptate, întrucât distribuţia operelor cinematografice se face prin intermediul marilor târguri internaţionale, unde Republica Moldova este conectată spaţiului de distribuţie al CSI, iar România face parte din altă regiune, în consecinţă potenţialii cumpărători pot face achiziţii doar prin intermediul distribuitorilor ce deţin drepturi pentru spaţiul CSI. Deci, problema este una complexă, iar soluţionarea ei necesită eforturi conjugate a mai multor instituţii de stat.