Eşti aici

MediaRing cu Corina Fusu, ministra Educației

13 Mai 2016
426 de afişări
Media Azi

- Doamna Corina Fusu, la Forumul Mass-Media din octombrie 2015, ca răspuns la preocupările jurnaliștilor de a diminua impactul manipulării cetățenilor prin intermediul mass-media ați pledat pentru introducerea unui curs opțional de educație mediatică în școli. Această idee este împărtășită și de ONG-urile de media, iar Centrul pentru Jurnalism Independent desfășoară al doilea an un proiect de educație mediatică în instituțiile de învățământ. În calitate de ministră a Educației, cum vedeți implementarea acestei idei la nivel național?

Corina Fusu: În statele membre ale UE includerea cursului de educație mediatică în programele de învățământ a devenit obiectiv principal între anii 2007-2009. Comisia europeană vede în educația mediatică un instrument de incluziune și cetățenie în societatea informațională de astăzi. Calitatea democrației depinde de participarea activă a cetățenilor la viața comunității lor, iar educația mediatică le oferă abilitățile necesare pentru a se descurca în fluxurile enorme  de informații diseminate în fiecare zi prin noile tehnologii de comunicare. În Republica Moldova educația mediatică poate fi predată în școli ca disciplină opțională, dar eu consider că noile tendințe în educație ne duc la ideea interdisciplinarității, comună mai multor materii, dacă nu chiar tuturor materiilor.
 

- Ca membră a Cabinetului de Miniștri, ce părere aveți despre așa-numita „lege Big Brother”, votată de Guvern și mult discutată în mediul online?
 
C.F.: Îmi exprim opinia în calitate de ministru al Educației, menționând că tocmai copiii au de suferit în urma unor infracțiuni informaționale. Riscurile sunt mari, cum ar fi solicitarea sau schimbul de date cu caracter personal, șantajarea copiilor pentru a purta discuții obscene, captări video ale corpului minorului etc. Dar un mediu securizat presupune în primul rând responsabilitate, inclusiv din partea sectorului privat, precum și costuri considerabile. Și revenim la educația mediatică, care presupune asistarea minorilor de către părinți sau educatori, atunci când navighează pe Internet.
 
- Astăzi, ONG-urile de media semnalează mai multe fenomene negative în mass-media, cum ar fi concentrarea, manipularea, propaganda străină și internă. Ca jurnalist de formație, dar și ca fost deputat, cum vedeți soluționarea acestor probleme?  

C.F.: Rezolvarea acestor multiple și grave probleme cu care se confrumtă, în mod special, audiovizualul din Republica Moldova, o văd prin adoptarea de către Parlament a unui nou Cod al audiovizualului. Proiectul este elaborat în anii 2010 - 2011, perioada în care eram președinta Comisiei Cultură, Educațe, Tineret, Sport și Mass-Media, cu sprijinul de expertiză al ONG-urilor de media și suportul financiar al Consiliului Europei și Uniunii Europene. Este un angajament asumat de R. Moldova prin semnarea și ratificarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Proiectul este semnat de Fracțiunea Partidului Liberal, înregistrat în Parlament în luna martie 2014. La etapa actuală, proiectul a trecut toate etapele de consultări și audieri publice, avizele Comisiilor Parlamentare, urmează prezentarea lui în plenul Parlamentului pentru aprobare în prima lectură și ulterior în lectură finală. Mingea e pe terenul Parlamentului, Guvernul a avizat pozitiv proiectul Codului Audiovizualului.
 
Nina Mihalache, directoarea Liceului ”Dimitrie Cantemir” din Văsieni, raionul Ialoveni
 

- În liceul nostru au avut loc lecții de educație mediatică, susținute de experți media de la Centrul pentru Jurnalism Independent și putem spune că elevii le-au apreciat foarte mult. În opinia noastră, asemenea lecții, fie măcar și opționale, ar trebui introduse în programa școlară. De cât timp ar avea nevoie ministerul pentru aceasta? – Avem în vedere, instruirea profesorilor din liceu pentru a putea preda disciplina Educație mediatică, asigurarea cu materiale didactice etc.
 
C.F.: Apreciez foarte mult eforturile Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) în vederea promovării educației mediatice prin predarea în unele licee a acestei discipline. Primul pas a fost făcut, educația mediatică este pilotată în clase, în baza unor planuri de lecții mediatice. Următorul pas a fost întreprins de CJI în 2015 prin elaborarea conceptului de Strategie privind Integrarea educației mediatice în programa școlară și cea universitară din R. Moldova. La momentul actual Ministerul Educației, reprezentat de Consiliul pentru Curricula, reconceptualizează Curricula școlară și în cadrul grupurilor de lucru vom lucra și la curricula pentru educație mediatică.
 
Liubomir Guțu, student la Facultatea Litere, specialitatea Jurnalism, Universitatea Alecu Russo din Bălți
 
- Specialitatea Jurnalism de la Universitatea din Bălți nu beneficiază de echipament modern, cu care studenții să poată opera în timpul studiilor.  Cum vedeți soluționarea acestei probleme?

C.F.: Conform Codului Educației, Universitățile dispun de statut de autonomie universitară, iar managementul învățământului superior este asigurat, inclusiv, prin Consiliul de dezvoltare strategică, care are în atribuții elaborarea Planului de dezvoltare strategică instituțională, care cuprinde viziunea, misiunea, strategia de dezvoltare a instituției și acțiunile principale pentru o perioadă de 5 ani. Un management bun trebuie să asigure dezvoltarea universității, inclusiv cu laboratoare dotate cu echipamentele necesare.
 

- De ce bursa de la Jurnalism diferă de cea de la filologie? La noi, la Universitatea din Bălți, de exemplu, bursa de gradul 1 pentru filologi este de 1000 de lei, iar la Jurnalism doar de 700 de lei…
 
C.F.: Bursele sunt prevăzute prin comanda de stat, aprobată prin Hotărâre de Guvern. Ele sunt unice pentru toate universitățile.
 
-  De ce Universitatea nu oferă după absolvire locuri de muncă în instituțiile media? Prin comparație, studenților de la pedagogie li se oferă locuri de muncă în școli.
 
C.F.: În domeniul educației avem deficit de cadre didactice tinere, în special, în localitățile rurale. Pe de altă parte, trebuie să sporim prestigiul pedagogului și atractivitatea pentru această profesie. Ministerul Educației propune locuri de muncă tinerilor pedagogi, iar cei care acceptă pot beneficia și de un anumit suport financiar și alte ajutoare materiale. În cazul jurnaliștilor, angajatorii, care în majoritatea absolută sunt instituții private, selectează personalul după criteriile pregătirii profesionale.
 
Silvia Grossu, doctor conferențiar, Departamentul Comunicare și Teoria informării, USM, redactor-coordonator COURRIER de MOLDAVIE
 
- Mult stimată Doamnă Ministră, Dvs. aveți o bogată experiență în mass - media - ați mâncat o pâine în acest domeniu, fiind și redactor-prezentator, și coordonator de programe tv.  Bazându-vă pe această bogată experiență, cum ați putea să contribuiți la ameliorarea substanțială a procesului de pregătire a cadrelor la Facultatea Jurnalism și Științe ale Comunicării a USM? Am în vedere dotarea cu utilaj performant: camere profesioniste sau măcar semiprofesioniste, deoarece în prezent nu deținem niciuna(!!!), nu dispunem de microfoane de studio, dictafoane, ordinatoare pentru montaj video și alte ustensile indispensabile pregătirii cadrelor competitive de jurnaliști și comunicatori. În planurile de dezvoltare strategică a învățământului universitar în domeniu există asemenea prevederi?
 
C.F.: Vă pot spune din proprie experiență că am învățat jurnalismul pe tot parcursul vieții, beneficiind de traininguri în Franța, Marea Britanie, Germania. Am dorit să fiu bună jurnalistă la Televiziunea Națională. E în puterea Universității, care deține autonomia universitară, să regândească sporirea calității învățării jurnalismului. Modele sunt diferite, dar puteți beneficia de Acorduri interuniversitare, puteți participa în proiecte de mobilitate Tempus și Erasmus+. În ceea ce privește învățământul superior, am reușit să aducem cercetarea în universități, să creăm școli doctorale, să fortificăm Agenția Națională de Asigurare a Calității în învățământul profesional, care evaluează și acreditează calitatea disciplinelor predate în școlile profesionale și universități. Reforma universitară abia începe și avem foarte multe de făcut. Acum lucrăm la amendarea Codului Științei și Inovării.
 
- Procesul de la Bologna, cumulat cu prevederile Codului Educației, nu transformă cumva universitățile în școli de meserii, tot sacrificând, în numele așa-zisei optimizări a învățământului superior, toate disciplinele de cultură generală - filosofia, logica, istoria, literatura, limba maternă, limbile străine etc.?
 
C.F.: Disciplinele de cultură generală, cum le numiți, sau umanistice, sunt prevăzute în Planul Cadru pentru studii superioare la ciclul I și sunt obligatorii. Un alt aspect este atractivitatea acestor discipline pentru studenți, atunci când își aleg facultatea. Problema abordata de Dvs. este una foarte complexă și importantă, avem și cercetări  comparative a autonomiei universitare instituționale în Danemarca, Lituania, România, Scoția și Suedia. Avem analiza situației universitare din R. Moldova. Vom alege împreună calea pe care vom merge.
 
Valentina Enache, lector la Facultatea  Jurnalism și Științe ale Comunicării, Universitatea de Studii Europene
 
- Doamna ministră Corina Fusu, are ministerul o strategie de dezvoltare a învățământului superior jurnalistic? Subliniez, jurnalistic.
 
C.F.: Ministerul Educației este preocupat de elaborarea unor politici, strategii de dezvoltare nu doar a jurnalismului. Acum gândim cum să facem atractivă matematica, fizica, chimia, biologia, alte discipline care astăzi nu se bucură de popularitate. Misiunea învățământului superior include asumarea dezvoltării culturale, economice și sociale a societății bazate tot mai mult pe cunoaștere și un promotor al drepturilor omului, dezvoltării durabile, democrației, păcii și justiției.
 
- Cum ar putea contribui Ministerul Educației la faptul că realizarea practicii de producție a viitorilor jurnaliști  să aibă loc la agențiile  de presă din Europa?

C.F.: Universitățile din Moldova au toată deschiderea pentru colaborări cu alte universități din Europa, mobilitatea studenților este asigurată prin participarea la diverse proiecte, tinerii trebuie să fie activi, creativi și dornici de a învăța experiența instituțiilor media din alte țări.
 
Arcadie Gherasim, lector la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova
 

- Ce intenționează să facă ministerul pentru a îmbunătăți nivelul de cunoaștere a limbii române de către studenți?

C.F.: Promovarea limbii române ca limbă oficială, dar și ca limbă de comunicare între minoritățile naționale este o prioritate pentru Ministerul Educației. În învățarea limbii române un rol esențial îl joacă părintele, profesorul și mediul lingvistic. Din punctul meu de vedere, astăzi vorbim limba română la un nivel mult mai avansat decât după căderea Uniunii Sovietice, dar progresăm încet. Decizia Curții Constituționale cu privire la Declarația de Independență a R. Moldova a oficializat limba română, dar nu există încă suficientă voință politică pentru a revizui articolul 13 din Constituție și nici pentru revizuirea Legii cu privirea la funcționarea limbilor pe teritoriul R. Moldova, datată cu anul 1989.
Studenții din partea stângă a Nistrului și studenții străini beneficiază de 1 an de studiere a limbii române. Ceilalți devin studenți în baza diplomei de bacalaureat, iar examenul la limba româna este obligatoriu.
 

- În condițiile în care masteratul s-a transformat într-o formalitate, nu este mai bine să se revină la majorarea duratei studiilor de licență până la 4 ani?
 
C.F.: R. Moldova face parte din Procesul de la Bologna, iar ciclul II, sau masteratul, este obligatoriu pentru cei care doresc să-și aprofundeze cunoștințele, să facă cercetare. Dar sunt anumite specialități, cum ar fi medicina sau arhitectura, care se studiază câte 6 sau 4 ani. Universitatea trebuie să decidă de câți ani e nevoie pentru a pregăti un specialist bun. Masteratul este o etapă pentru a putea accede la ciclul III, sau doctorat.
 
Vasile State, directorul Asociației Presei Electronice Libere
 
- Ce părere aveți despre prevederile actuale din Codul audiovizualului cu referire la programele producție proprie care permit radiodifuzorilor să includă în această categorie și produsele din afară, procurate în bază de contract? Ar trebui redefinită sau nu această noțiune de programe proprii în cadrul legal pentru a încuraja producția audiovizuală națională?
 
C.F.: Proiectul noului Cod al audiovizualului prevede clar ce înseamnă producție proprie. Producție proprie înseamnă conținut audiovizual pe care îl faci cu eforturi proprii. Confuzia din actualul Cod al audiovizualului a creat situația în care produsul autohton nu s-a putut dezvolta.
 
-  Este un lucru cunoscut că piața de cablu din Republica Moldova este dominată de prezența canalelor rusești. Potrivit unei analize recente, realizate de APEL, ponderea canalelor de limba rusă în ofertele principalilor patru operatori variază între 55 și 80 la sută. Cum cadrează această realitate cu dezideratul prioritar anunțat de autorități privind integrarea europeană?
 
C.F.: Situația care a permis operatorilor ruși să ocupe partea regală pe piața de cablu din Republica Moldova, a fost creată la începutul anilor 90, când a fost adoptată Legea Audiovizualului, care a oferit posibilități generoase pentru radiodifuzorii ruși. A urmat Codul audiovizualului din 2006, care, din nou, nu prevede reglementări clare pentru nerespectarea asigurării pe piața audiovizualului a produsului autohton și european. Consiliul Coordonator al Audiovizualului, autoritatea de supraveghere și sancționare nu are suficiență voință, dar nici instrumente pentru a-i pedepsi pe cei certați cu legea. Instituțiile statului trebuie să fie puternice și independente.
 
- În UTA Găgăuzia, de mai mulți ani, executivul local eliberează licențe de emisie pentru radiodifuzori și distribuitori de servicii contrar prevederilor legale și fără vreo autorizație din partea CCA. Ce instrumente ar trebui utilizate pentru normalizarea situației?
 
C.F.: CCA este autoritatea care are putere juridică pe întreg teritoriul R. Moldova. Problemele de nesupunere civică trebuie rezolvate prin metode legale și prin dialog cu autoritățile din UTA Găgăuzia.