Eşti aici

MediaRing cu Alina Russu, președinta Comisiei Electorale Centrale

06 Octombrie 2016
446 de afişări
Media Azi:

- Ce aspecte noi include actualul Regulament privind reflectarea campaniei electorale în mass-media, față de regulamentul din alegerile precedente?

Alina Russu: Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova a fost aprobat de Comisia Electorală Centrală la 6 septembrie curent. Documentul stabilește modul de reflectare echitabilă, echilibrată şi imparţială a campaniei electorale pentru scrutinul prezidențial de către instituțiile audiovizualului din RM, totodată prevede și anumite norme obligatorii pentru promovarea libertății de exprimare și a pluralismului politic atât de către radiodifuzori, cât și de concurenții electorali.

Noutățile Regulamentului derivă din modificările operate la Codul electoral în ceea ce privește organizarea și desfășurarea alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, și anume: începerea campaniei electorale nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua alegerilor, dar și respectând condiția de a fi înregistrat în calitate de concurent electoral la CEC; activitatea grupurilor de inițiativă pentru susținerea candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova. Totodată, putem remarca și alte aspecte ce se regăsesc pentru prima dată în textul regulamentului respectiv și acestea vizează organizarea reflectării campaniei electorale în mediul online.

- Câte instituții media au semnat Codul de conduită privind desfășurarea și reflectarea campaniei electorale la alegerile pentru funcția de Președinte al R. Moldova din 30 octombrie?
 
A.R.: Cu regret, constatăm că niciun reprezentant al instituțiilor mass-media nu a răspuns apelului CEC de a semna Codul de conduită prezentat și respectarea acestuia.

- Pe Facebook a fost format un grup special - Prezidențiale curate – unde cetățenii și, în special, jurnaliștii postează diferite informații cu privire la desfășurarea campaniei electorale. Între acestea există și semnale critice, pe care în mod logic, ar trebui să le examineze CEC. Cum reacționați la sesizările de pe rețelele de socializare? Dar la materialele apărute în mass-media, care semnalează anumite încălcări?

A.R.: Comisia Electorală Centrală, conform competențelor stabilite de legislația electorală, examinează și se pronunță pe marginea fiecărei sesizări și contestații depuse în mod regulamentar.

- Cum ar proceda CEC, daca ar fi sesizat că un candidat electoral sau altul a agresat verbal, eventual și fizic, o echipă de filmare sau alți reprezentanți ai mass-media?
 
A.R.: Este regretabil dacă se întâmplă asemenea situații. Totodată, remarc faptul că nu ține de competența Comisiei Electorale Centrale să se expună pe marginea unor asemenea cazuri, iar dacă ar fi informată conform procedurilor stabilite, Comisia ar sesiza organele competente să le examineze conform atribuțiilor ce le revin.
 
-Spațiul virtual – Internetul – este exploatat la maximum de candidați în aceste alegeri. Cum va evalua CEC sumele reale cheltuite de candidați pentru publicitatea online? Sau vă veți baza pe declarațiile făcute pe propria răspundere de concurenți?
 
A.R.: Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova prevede în pct.40 că “Publicitatea electorală și spoturile electorale distribuite în rețeaua Internet, inclusiv cea plasată pe paginile web administrate de radiodifuzori,... se asimilează publicității electorale în presa scrisă”. Ulterior, la final de campanie electorală, cheltuielile pentru promovarea concurenților trebuie să se regăsească în rapoartele financiare prezentate la CEC în modul stabilit de legislație.
 
Redacția Portalului Agora.md

- Mai mulți candidați independenți s-au plâns pe faptul că numărul minim de semnături, și anume, cel legat de 600 din raioane este mult prea mare. Considerați corectă această prevedere și merită ea schimbată, mai ales că împotriva acesteia s-a expus chiar unul din autorii proiectului de lege, Valeriu Ghilețchi?

A.R.: Într-adevăr, domnul Valeriu Ghilețchi a sesizat Curtea Constituțională referitor la procedura de colectare a semnăturilor de către candidaţi la alegerile prezidențiale. Pe marginea sesizării, la data de 26 septembrie, Curtea a decis că reglementările contestate nu sunt de natură să afecteze dreptul de a fi ales. În motivarea deciziei date, s-a făcut trimitere și la Opinia comună a Comisiei de la Veneţia şi OSCE/ODIHR la proiectul de lege privind modificarea Codului electoral, adoptată la cea de-a 107-a sesiune plenară (10-11 iunie 2016). Potrivit documentului, “chiar dacă organizaţiile politice pot acumula acest număr de semnături mai ușor, datorită structurilor lor din teritoriu, față de candidaţii independenţi, a căror posibilităţi în teritoriu sunt limitate, totuşi acest număr este suficient de mic, ţinând cont de numărul de alegători în unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi (unitatea cu cel mai mic număr de alegători înregistraţi este Basarabeasca, având 24 318 alegători înregistrați)”.

- Campania electorală oficial a început pe 30 septembrie, dar perioada electorală ceva mai devreme. Unii candidați au decis să se promoveze „mascat”, fie prin colectarea exagerată de semnături, fie prin „campanii ale partidului” pe care le-au denumit drept campanii de informare. Cum comentați acest lucru? Cum ar trebui să califice mass-media aceste mesaje, ca unele de interes public sau totuși ca mesaje electorale, difuzarea cărora ar trebui plătită din fondurile electorale? 

A.R.: Într-adevăr, așa acum am spus-o mai sus, Codul electoral menționează că, pentru alegerea Președintelui Republicii Moldova, campania electorală începe nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua alegerilor, iar desemnarea candidaților la această funcție se face începând cu 60 de zile înainte de data alegerilor și se termină cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor. În acest context, ar trebui să facem distincție între noțiunile de „campanie electorală”, „activitatea grupurilor de inițiativă pentru susținerea candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova” și „activitatea partidului”, care ar trebui să fie una continuă și nu una specifică doar perioadei dinaintea alegerilor.

- La una din ședințele Parlamentului s-a menționat faptul că potrivit Codului Penal, este pedepsită coruperea alegătorului numai în cazul alegerilor parlamentare sau locale, nu și în cazul alegerilor prezidențiale? Cum calificați această lacună în lege?

A.R.: Comisia Electorală Centrală este o instituție ce aplică legea, nu o interpretează și nici nu o comentează.

- Potrivit Codului electoral, un „pachet” de cadouri electorale nu poate depăși ca valoare două unități convenționale. Asta ar însemna 40 de lei. Cum calificați faptul că în urma proiectului de lege cu privire la mărirea unității convenționale, acesta ar crește deja la 100 de lei? 

A.R.: Parlamentul Republicii Moldova a aprobat deja majorarea valorii unității convenționale, iar aceasta, la ziua de azi, constituie 50 de lei. Codul electoral, într-adevăr atenționează asupra cadourilor simbolice ce reprezintă publicitate electorală sau politică, iar aceste semne trebuie să fie confecţionate din mijloace declarate de pe contul „Fond electoral”, și să poarte simbolica concurentului electoral, iar valoarea de piaţă să nu depăşească 2 unităţi convenţionale, altfel zis, 100 de lei.

Elena Erhan, redactor-șef IPN

- Cum apreciaţi nivelul de pregătire al Comisiei Electorale Centrale pentru buna organizare a scrutinului prezidenţial din 30 octombrie, ţinând cont de trăsăturile specifice ale acestor alegeri şi de faptul că ultimele modificări ale Codului electoral au fost votate cu puţin timp înainte? Care sunt provocările cărora trebuie să le faceţi faţă?
 
A.R.: Organizarea și desfășurarea alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova reprezintă o provocare nu doar pentru Comisia Electorală Centrală. Este un test pentru întreaga societate ori, după 20 de ani, cetățenii își vor alege președintele prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
 
Ținând cont de pregătirea profesională a colegilor din cadrul Comisiei, având și experiența funcționarilor din cadrul aparatului ce asistă Comisia, sunt convinsă că vom face față acestui exercițiu democratic. Evident, există momente care necesită o atenție deosebită în cadrul acestui scrutin. Aici mă refer la verificarea semnăturilor colectate pentru susținerea candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova și depunerii la CEC a listelor de subscripție; monitorizarea cu strictețe a campaniei electorale desfășurată de concurenții electorali, dar și respectarea normelor legale privind finanțarea campaniei electorale.
- Cine sunt concurenţii electorali în susţinerea cărora au „semnat” cele mai multe persoane decedate? Ce instrumente de intervenţie poate aplica CEC în acest caz, pe lângă sesizarea Procuraturii?
 
A.R.: Așa cum am declarat și anterior, după încheierea procesului de verificare și analiză a listelor de subscripție prezentate la Comisia Electorală Centrală, vom prezenta informația privind semnăturile susținătorilor candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova, iar cazurile la care faceți referință, vor fi sesizate la organele competente.

- Cele 100 de secţii de votare pe care a decis Guvernul să le deschisă peste hotare pentru alegerile din 30 octombrie, credeţi că sunt suficiente pentru asigurarea exercitării dreptului la vot de către moldovenii din afară? Care au fost recomandările CEC către executiv la acest subiect?
 
A.R.: Codul electoral explică clar mecanismul de constituire a secțiilor de votare peste hotare. În primul rând, e vorba de secțiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova. Dar, în afară de acestea, pot fi organizate secţii de votare şi în alte localităţi. Organizarea lor se stabileşte de Comisia Electorală Centrală, la propunerea Guvernului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, în baza înregistrării prealabile a cetățenilor aflați în străinătate și a numărului alegătorilor care au participat la scrutinul precedent.
 
În ceea ce privește scrutinul prezidențial din 30 octombrie, imediat ce s-a încheiat perioada de înregistrare prealabilă, CEC a informat Guvernul Republicii Moldova despre rezultatele acestui proces, precum și despre participarea cetățenilor din diasporă în cadrul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014.

Vitalie Guțu, TVR – Moldova

- Cât de corect este ca în perioada pre-electorală spoturile candidaților la funcția de președinte al Republicii Moldova să fie difuzate la canalele de televiziune și posturile de radio ?
 
A.R.: Sper ca atunci când spuneți „perioada pre-electorală”, de fapt, va referiți la perioada dinaintea „campaniei electorale” or, asta înseamnă perioada de desemnare a candidaților la funcția Președinte al Republicii Moldova. În acest context, voi remarca faptul că grupurile de inițiativă pentru susținerea candidaților la funcția de Președinte al țării sunt în drept să desfășoare activități de informare a alegătorilor pentru a-i mobiliza și îndemna să susțină un candidat sau altul prin aplicarea semnăturii în listele de subscripție. Această activitate poate fi realizată inclusiv prin intermediul spoturilor tv și radio difuzate în modul regulamentar. Important este ca cheltuielile pentru acestea să fie efectuate din fondul electoral al grupurilor de inițiativă și reflectate în rapoartele financiare.

- Pretendenții la calitatea de candidat la prezidențiale, în perioada electorală, nu-și dădeau rând la talk-show-urile de la diverse posturi TV. Cine ar trebui să-și asume responsabilitatea față de pozițiile exprimate, atacurile la adresa unuia sau altuia ? Or, nu de fiecare dată posturile de televiziune invită pe toți participanții la emisiuni și astfel, unii nu au posibilitatea să dea replica.

A.R.: Regulile de organizare a dezbaterilor electorale, dar și cele de comportament al concurenților electorali pe durata desfășurării acestora, sunt prevăzute în Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova. Voi atenționa asupra faptului că la organizarea dezbaterilor electorale, talk-show-urilor şi a altor emisiuni, radiodifuzorii sunt cei care trebuie să asigure respectarea principiilor echilibrului, imparţialităţii, responsabilităţii şi pluralismului de opinii în cadrul luărilor de cuvânt ale concurenţilor electorali. Regulamentul, la fel, prevede că în cadrul timpilor de antenă oferiți pentru dezbateri se interzic exprimări verbale, scrise sau nonverbale care nu corespund normelor de conduită general acceptate într-o societate civilizată, inclusiv ale celor etice.

- În ce măsură Comisia Electorală Centrală monitorizează și cuantifică activitatea unui canal de radio sau tv în baza Regulamentului privind reflectarea campaniei electorale în mass-media?

A.R.: Competența de a monitoriza activitatea radiodifuzorilor, inclusiv în perioada electorală, îi revine Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

Corneliu Rusnac, redactor-șef, Radio Chișinău

- Cum apreciați personal modul în care este reflectată perioada electorală în presa noastră, în special, în cea electronică? Există sau nu elemente de campanie ascunsă? Cât de echilibrată este presa în ceea ce privește un candidat sau altul?
 
A.R.: Aprecierile le dau, în primul rând, alegătorii. Ori, de corectitudinea și imparțialitatea manifestată de presă depinde și nivelul de informare a cetățeanului despre tot ce înseamnă „alegeri”. Comisia Electorală Centrală îndeamnă instituțiile mass-media să dea dovadă de responsabilitate maximă în informarea corectă și obiectivă a alegătorilor asupra proceselor electorale, să respecte normele legislației electorale și să asigure desfășurarea unei campanii electorale  în condiții de egală concurență.

- Ce prevede foarte exact legislația pentru mass-media care încalcă conduita electorală și cât de des se întâmplă ca presa să fie sancționată pentru încălcări de acest gen?

A.R.: Revenim la același Regulament privind reflectarea campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016. Contestaţiile privind reflectarea campaniei electorale de către radiodifuzorii aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova se examinează de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului în conformitate cu prevederile legislației electorale și audiovizuale, iar cele ce vizează presa scrisă ori publicațiile pe Internet se examinează de către instanțele de judecată.

Cristian Jardan, director Unimedia.info

- În perioada electorală au apărut două sondaje legate de preferințele cetățenilor față de anumiți candidați. Cât de legale sunt acestea și a  fost informat CEC-ul despre ele? În general, care sunt reglementările legate de studiile sociologice în timpul scrutinului?
 
A.R.: În conformitate cu prevederile legislației electorale, în perioada electorală, orice sondaje de opinie privind preferinţele politice ale alegătorilor pot fi efectuate numai cu condiţia înştiinţării prealabile a Comisiei Electorale Centrale. Rezultatele acestor sondaje pot fi date publicităţii cel târziu cu 5 zile înainte de ziua alegerilor.

Înștiințările privind realizarea sondajelor de opinie cu tematică electorală sunt făcute publice de CEC, în acest fel fiind plasate pe pagina web oficială a instituției www.cec.md, la rubrica „Alegeri prezidențiale 2016”.

- Va fi un exit-poll la alegeri? A primit CEC vreo solicitare în acest sens?
 

A.R.: Până la această dată (5 octombrie 2016), la Comisia Electorală Centrală nu a fost înregistrată vreo solicitare în acest sens.

- Mai mulți candidați s-au plâns de faptul că cetățenii moldoveni din diasporă sau din stânga Nistrului nu vor fi reprezentați pentru că nu au avut dreptul la semnături. Ce a făcut CEC pentru ca alegătorii aceștia să fie cât mai bine reprezentați?

A.R.: Normele legale electorale prevăd că listele de subscripţie pentru susţinerea candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova se autentifică prin aplicarea ştampilei autorităţii administraţiei publice locale respective pe al cărei teritoriu s-au colectat semnăturile. Or, acest lucru nu poate fi realizat în cazul cetățenilor cu drept de vot din diasporă, la fel ca și în situația celor din stânga Nistrului.

Totuși, pentru asigurarea dreptului la vot a cetăţenilor Republicii Moldova, domiciliaţi în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, municipiul Bender şi în unele localităţi ale raionului Căuşeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova, CEC a decis că aceștia vor putea vota, în cadrul alegerilor prezidențiale din 30 octombrie 2016, în una din cele 30 de secții de votare deschise pe malul drept al Nistrului, identificate de către CEC.

- Legat de mediul online, unul extrem de activ în această campanie, dar în același timp nereglementat. Anterior, în ziua tăcerii, sâmbăta dinaintea alegerilor și în ziua alegerilor s-a făcut campanie pentru un candidat sau altul. Și în acest scrutin s-ar putea repeta istoria. Care este poziția CEC în acest caz și are instrumente pentru a contracara acest lucru? 
 
A.R.: Prevederile legale electorale indică asupra faptului că, în ziua alegerilor şi în ziua precedentă alegerilor, nu se admite niciun fel de agitaţie electorală. Însă, această interdicţie nu se referă la informaţiile deja plasate în Internet şi la afişele expuse anterior.

Svetlana Maftei, editor coordonator Deschide.md

- Care a fost cea mai grea întrebare jurnalistică la care a trebuit să răspundeți de când ați preluat funcţia de președinte CEC?
 
A.R.: Atunci când vine vorba de alegeri, nimic nu este simplu... Fiecare întrebare ori solicitare de a comenta anumite aspecte ce reflectă procesul electoral sunt tratate cu maximă responsabilitate și corectitudine, indiferent de complexitatea acestora.