Eşti aici

Ludmila Andronic: ”Consiliul de Presă nu are drept scop penalizarea presei. Scopul nostru este să promovăm standardele etice”

13 Septembrie 2016
453 de afişări
- Dna Ludmila Andronic, recent a fost anunțat concurs deschis pentru alegerea  membrilor Consiliului de Presă (CP) din Republica Moldova pentru perioada septembrie 2016 - august 2018. În calitate de președintă a CP, care credeți că  au fost principalele provocări cu care v-ați confruntat în ultimii doi ani?

- După părerea mea, cea mai mare provocare la care a trebuit să facem față, și nu doar în acești 2 ani, a fost să menținem o poziție echidistantă față de întreaga mass-medie din Moldova, să nu cădem pradă temerilor de a fi învinuiți că ținem partea cuiva, din varii motive. Știm că atunci când vreo decizie de-a noastră nu aranja pe cineva, în loc să vadă situația reală și să corecteze, din punct de vedere deontologic, unele practici redacționale, s-au găsit și din cei care au declarat că ne-am ghidat de alte rațiuni, decât cele etice. Dar concomitent, atunci când la adresa acelorași redacții am luat decizii pozitive, s-au grăbit să comunice acest lucru.

De asemenea, am ținut cu tot dinadinsul să menținem statutul nostru de auto-reglementator, pledând pentru medierea conflictelor, astfel încât să oferim întotdeauna și redacțiilor, și consumatorilor, posibilitatea să soluționeze problemele pe cale amiabilă. Și nu o să obosesc să repet: Consiliul de Presă nu are drept scop penalizarea presei. Scopul nostru este să promovăm standardele etice, să atenționăm despre necesitatea respectării acestora, pentru a evita eventuale probleme.

- Cum ați evalua impactul CP asupra breslei jurnalistice în această perioadă?

- Există unele schimbări calitative. Normele etice au revenit în multe redacții, în special în cazul unor subiecte foarte importante, cum ar fi protejarea copiilor aflați în situații cu conotații negative, protejarea victimelor. Si, foarte important, noi am fost cei care am promovat în permanență inadmisibilitatea plagiatului jurnalistic, adică utilizarea frauduloasă a textelor, fotografiilor, materialelor video realizate de colegii de breaslă. Dar aceasta încă nu înseamnă că am realizat tot ce ne-am propus.

- În ce măsură CP  a reușit să influențeze comportamentul presei în campaniile electorale?

- Nu am avut ca scop influențarea presei în mod special în această perioadă. De altfel, nici plângeri la acest capitol nu am recepționat Și, sinceră să fiu, nu presa este generatorul de încălcări în electorale. Generatori sunt politicienii, iar unii reprezentanți ai presei, din păcate, se transformă benevol în vehiculul acestora.

- Respectarea deontologiei profesionale este o condiție a jurnalismului de calitate. Care ar fi normele etice cel mai des încălcate de reprezentanții presei, în opinia Dvs.?Și cum explicați aceste încălcări ale Codului deontologic?

- Protecția copiilor aflați în situații cu conotații negative. Protecția victimelor. Acuratețea faptelor și substituirea informației cu opinia proprie a jurnalistului. Prezentarea echidistantă a faptelor și oferirea dreptului la replică. Plagiatul.

Motivele sunt, de cele mai dese ori: neatenția, pe care, din păcate, în loc să o recunoască, multe redacții încearcă să o îndreptățească; ignoranța și, de multe ori, politicele redacționale vicioase.

- Astăzi, CP activează în baza Codului de Etică, deci, este o instituție de auto-reglementare. Totuși, există voci care susțin că, în cazul în care CP ar avea mai multe împuterniciri, ar putea fi mai eficient. Ce credeți Dvs.?

- Sunt total împotriva substituirii auto-reglementării cu reglementarea. Jurnalismul de calitate nu se face cu bâta. Se face cu tenacitate și dorința de a servi interesul public. În ceea ce ne privește, nu vrem împuterniciri în plus. Vrem un dialog deschis cu mass-media, o conștientizare a deontologiei și nu satisfacție de la faptul că am penalizat pe cineva.

- Cum ar putea CP să se implice în cazurile în care jurnaliștii nu își fac onest meseria, dezinformează sau manipulează opinia publică?

- Sunt două metode, ambele viabile. Cetățenii pot înainta plângeri pentru nerespectarea drepturilor lor ca și consumatori de presă (or, manipularea, dezinformarea sunt încălcări ale drepturilor consumatorilor). Putem analiza aceste plângeri la Consiliul de Presă sau în cadrul unei Comisii speciale create împreună cu colegii noștri din Rețeaua regională a autorităților de auto-reglementare.
 

Cea de-a doua metodă, pe care o practicăm chiar de la începutul activității noastre, este educarea consumatorilor în spiritul citirii/ascultării/vizionării critice a  mass-media. E vorba de campanii în acest sens, publicații specializate, emisiuni, curriculum școlare.

- Ar putea CP să intervină atunci când autoritățile abuzează de poziția lor în raport cu presa – îngrădesc accesul la informație al jurnaliștilor, îi agresează verbal și fizic etc.?

- Prin luări de poziție – da. Prin dialog – da. Prin educarea autorităților – da. Acestea sunt atribuțiile pe care ni le oferă statutul nostru.

- Jurnaliștii susțin adesea că nu se simt protejați. Cine ar putea să le ofere sentimentul de încredere și siguranță atunci când se află în exercițiul funcțiunii?

- Atâta timp, cât nu vom avea o Uniune a Jurnaliștilor funcțională, o Uniune (Asociație) a editorilor și patronilor de presă și un sindicat al jurnaliștilor, protecția jurnaliștilor va fi doar o acțiune de suport moral. Aceste 3 organizații sunt pilonii unui sistem de protecție reală a profesioniștilor mass-media.

- Între alte campanii desfășurate de CP, a fost și una dedicată combaterii plagiatului în mediul jurnalistic. Ați identificat multe cazuri de plagiat? Și cum ați încercat să combateți acest fenomen?

- Au fost înregistrate mai multe cazuri, în special în zona mediilor digitale. S-au furat fotografii, texte întregi și chiar unele investigații. Am avut plângeri și am soluționat cazurile. Am atenționat redacțiile. Atunci, când am considerat că fenomenul a luat proporții am lansat Campania ”Plagiatul este un furt”, despre care ați menționat. Actualmente nu avem plângeri. Asta nu înseamnă că fenomenul a dispărut totalmente, dar îmi permit să susțin că situația s-a îmbunătățit. Oprobiul public și al breslei este, totuși, un factor important.  

- Care este relația CP cu cetățenii de rând? Ați putea aminti câteva cazuri mai semnificative când a trebuit să apărați interesele consumatorilor de media?

- Noi am fost creați pentru a apăra interesele cetățenilor de rând în raport cu mass-media, iar relația noastră rezultă din acest principiu. În ceea ce privește cazurile cele mai semnificative, aș aminti, între altele, cazul profesoarei de la Ungheni, o imixtiune inacceptabilă în viața căreia și-a permis-o postul de televiziune ProTV, cazul fetelor care s-au dezgolit în biblioteci, prezentat cu încălcări de Realitatea TV, prezentarea ne-etică la mai multe canale TV a minorilor deținuți veniți în vizită la un liceu din capitală.

- În opinia Dvs., ce calități ar trebui să posede noii membri ai CP, pentru a putea face față acestei funcții?

- Curaj. Profesionalism. Implicare. Dorință sinceră de a presta o activitate de voluntariat, pentru că noi facem, cu toții, muncă neremunerată.