Eşti aici

“Nu putem vorbi despre o societate liberă, în lipsa unei prese independente”

11 Decembrie 2015
607 afişări
Interviu cu Valentina URSU, editor la Radio Europa Liberă

 

- De mai mulți ani susțineți rubrica "Jurnal săptămânal" şi realizați emisiunea "La sfârşit de săptămână cu Europa Liberă". Cum sunt pentru Dvs., de regulă, aceste… sfârșituri de săptămână?

- De peste zece ani pregătesc și moderez emisiunea “La sfârșit de săptămână cu Europa Liberă”, care se difuzează sâmbăta. Și tot sâmbăta este ziua deplasărilor prin Moldova, unde ore în șir discut cu oamenii de la firul ierbii. Am cutreierat țara în lung și-n lat. Am ajuns cu microfonul Europei Libere în vreo mie de sate din Moldova. Am mers pe ploaie, pe frig și pe arșiță. Am străbătut drumuri pline de noroi, iar uneori înzăpezite. Doar așa am putut să cunosc oamenii acestui meleag, oameni care mi-au spus necazurile lor, dar și multă lume de la care am aflat că, dacă este dorință și pricepere, se poate reuși. Deocamdată, pot să spun că nu am epuizat energia și dorința de a petrece sfârșitul de săptămână cu microfonul în mână.

 

- La Radio Europa Liberă realizați reportaje și interviuri, dar aveți și funcția de editor, ceea ce înseamnă că vă îngrijiți și de politica editorială a acestui post. De ce principii și valori se ghidează în activitatea sa echipa de la Radio Europa Liberă?

- Principiile de bază ale jurnalismului de calitate sunt păstrate indiferent de media. Primul principiu este corectitudinea. Al doilea - evităm să fim părtinitori. Al treilea - încercăm să prezentăm mai multe puncte de vedere sau perspective. Și al patrulea - căutăm adevărul. Există anumite probleme, unde noi, jurnaliștii, putem lua poziție, cum ar fi drepturile omului, justiție și corupție, de exemplu. Interesul public, pluralismul ideilor şi opiniilor şi practica responsabilă a jurnalismului sunt principalele valori pe care Europa Liberă îşi axează activitatea.

 

- Ce credeți despre jurnalismul care se face în R. Moldova? Poate fi considerată mass-media noastră “cea de-a patra putere în stat”?

- Calitatea presei în țara noastră a degradat în ultimii ani, în același ritm cu societatea. Este îngrijorător când presa își diminuează din rolul de ”câine de pază” al democrației. Un caz de corupţie alimentează două, trei articole, iar apoi tăcere şi, bineinţeles, uitare. Toate aceste lucruri au creat în societatea moldavă un sentiment de neîncredere şi mulţi se întreabă dacă a patra putere rămâne fără putere. Constat că presa şi-a pierdut influenţa: atât a consumatorilor de informație, dar mai ales a autorităţilor. Însă adevărații jurnaliști, cei onești își dau seama și înțeleg că trebuie să fie aproape de sufletul și preocupările oamenilor. Să nu uităm ceea ce spunea Albert Camus: „Presa liberă poate fi bună sau rea, dar în mod sigur fără libertate va fi întotdeauna rea”.

 

- Prin ce modalități unele instituții media câștigă mai multă popularitate, încredere din partea publicului?

- Pentru că numărul posturilor de Radio și TV a crescut mult, timpul pe care cetățeanul îl petrece urmărind un singur post de radio sau TV a scăzut considerabil. Pentru a le capta atenţia acestora, posturile se văd obligate să prezinte programe ieşite din comun, cu priză la public. Se pare că programele de ştiri, mai ales cele televizate, au devenit un show de imagini succesive, alese să şocheze sau să intrige, iar reportajele sunt scurtate pentru a corespunde capacităţii de concentrare tot mai scăzute a telespectatorilor.
Cea mai mare încredere se câștiga prin obiectivitate şi calitate.

 

- Afirmați într-un interviu că “politicul a divizat și mai mult societatea”. Cum s-a întâmplat că politicul a divizat mass-media? Cine are de câștigat și cine are de pierdut din această situație?

- În numeroase situații presa din R. Moldova a fost folosită ca instrument în lupta politică, fără o rezistență din interiorul redacțiilor, înregistrând o criză de imagine în ceea ce privește calitatea conținutului și încrederea publicului, fiind polarizată politic mai ales în campania electorală. Au de pierdut ambele părți.

 

- Ce se întâmplă cu consumatorul media? Cum se orientează el în oceanul informațional? În ce cazuri cetățenii pot taxa instituțiile media pentru distorsionarea adevărului?

- Aceasta îl privește pe consumator. El trebuie să vrea să fie informat și nu manipulat. Poate taxa doar cu butonul la telecomandă.

 

- Ce relație există între Putere și presă în R. Moldova?

- Ținând cont de faptul că trăim într-un stat care se vrea a fi democratic, constat că există opinii diverse ce sunt puse la îndemâna publicului, care are acces la o multitudine de surse. Avem cu toţii libertatea de a ne informa și puterea de a cunoaște adevărul. Așadar, chiar dacă de multe ori presa este aservită puterii politice, noi, cetățenii, trebuie să fim interesați în a afla adevărul. Căci există discuții contradictorii pe baza diferitelor informații. Noi putem observa și înțelege scandalurile politice, și nu numai, din mai multe perspective. Puterea nu trebuie să se amestece în treburile presei. Apucând calea compromisului cu politicul, mass-media se condamnă, riscând să piardă și mai mult din credibilitate. Se pare că încrederea publicului în presă merge mână în mână cu neîncrederea în liderii politici.

 

- Ce ar avea de ascuns deputații de ochii jurnaliștilor, cărora le interzic accesul la ședințele în plen și de ce jurnaliștii trebuie să lupte pentru dreptul de a-și face meseria în condiții decente? Ce credeți, în calitate de jurnalistă cu acreditare la Parlament?

- Regulamentul ce reglementează activitatea jurnaliștilor acreditați conţine prevederi, care limitează accesul presei la dezbaterile parlamentare. Sunt niște prevederi ieșite din comun. Iar faptul că nu a fost consultat cu reprezentanţii breslei este sub orice critică, motiv din care organizaţiile de media au cerut anularea acestui document. Legiuitorii, care sunt slugile poporului, nu ar trebui să aibă ceva de ascuns de ochii celor care i-au ales.

 

- Cum poate fi protejat interesul mass-media și al publicului de diferite ingerințe politice?

- Lipsa de politici inteligente întru asigurarea interesului public în domeniul mass-mediei, în general, şi a audiovizualului, în particular, au condus la situaţia actuală de monopol şi control politic extins asupra domeniului mediatic, punând sub semnul întrebării adevăratele reforme. Lipsa unei voințe politice, dar mai ales lipsa de solidaritate a breslei jurnalistice fac ca reformele în domeniul mass-mediei să bată pasul pe loc.

 

- Comportamentul  mass-media în reflectarea campaniei electorale din anul trecut a surprins negativ în multe privințe. Credeți că această situație se va menține și în alegerile locale din iunie curent?

Deşi numeroşi jurnalişti şi instituţiile pentru care lucrează şi-au luat angajamentul de a reflecta exact şi informativ campaniile electorale au fost și există motive de îngrijorare în această privinţă. O presă liberă permite şi chiar organizează dezbateri între oameni cu opinii diferite. Avem însă cultura dezbaterii în presa din Moldova????

 

- Să vorbim și despre securizarea spațiului informațional în fața propagandei străine. Ce soluții ar exista în asemenea cazuri?

- Aparent, iniţiativa legislativă a deputaților dezvoltă tezele programului de guvernare privind securizarea spațiului informațional. Dar este și o tentativă a politicienilor de a se apăra de critici, limitând libertatea de exprimare a presei. Iniţiativa legislativă nu mai are şanse să fie examinată în Parlament în formula iniţială. Orice proiect de modificare a legislaţiei ce reglementează domeniul audiovizualului trebuie să înceapă cu dezbateri publice, care au lipsit în acest caz. Semnalez și eu nevoia unei dezbateri publice a acestui proiect. Dar împărtăşesc preocuparea legiuitorilor pentru suveranitatea reală a spaţiului informaţional. O soluție de compromis ar fi binevenită.

 

- Câtă libertate au astăzii jurnaliștii în R. Moldova?

Libertatea presei a făcut câțiva paşi de la proclamarea independenței țării – chiar şi acest interviu atestă existenţa unei prese libere în R. Moldova. Dar din păcate, nu se poate vorbi despre existenţa unei reale prese libere. Libertatea presei vizează, în primul rând, libertatea jurnaliştilor de a-şi exercita meseria, de a culege şi de a difuza informaţii adevărate. Apoi vorbim despre libertatea de exprimare şi libertatea de opinie, care sunt drepturi de bază într-o democraţie. Statul ar trebui să aibă un interes fundamental în a face loc în Cetate şi a garanta libertatea presei. Un popor nu poate evolua dacă nu are acces la informaţii şi nu are posibilitatea de a discuta liber pe baza acestor informaţii. Statul trebuie să dea informaţii, să nu le ascundă, decât dacă este vorba realmente despre chestiuni de siguranţă a statului de drept. În esenţă, toate instituţiile statului sunt obligate să dea toate informaţiile pe care le deţin. Dar nu e așa și asta zdruncină din temelie statul. Nu putem vorbi despre o societate liberă, în lipsa unei prese independente.  Iar prin dezinformare, prin manipulare se maschează aranjamente politice şi economice, se „protejează” mita, sistemul se corupe din ce în ce mai mult – şi se corupe în profunzime. În Moldova se creeaza impresia că separaţia între puteri începe să dispară. 

Din păcate, presa de calitate are un public restrâns. Iar prin faptul că nu există pârghii ale statului prin care această presă de calitate să fie ajutată, ea devine din ce în ce mai firavă. Dacă publicul nu este educat pentru a-şi cunoaşte dreptul de a fi corect informat, cu greu putem vorbi despre libertatea presei și adevăratele reforme care se cer în acest domeniu.

 

 - În emisiunile pe care le realizați la Radio Europa Liberă abordați adesea realitățile autohtone. Ce schimbări observați în acest peisaj, cât de dispuși sunt cetățenii noștri să accepte valorile europene?
 

- În țară e vorba de două realități, de două lumi paralele. Moldova săracilor și cea a bogaților. Dar  mai există multă lume bună, oameni care mă impresionează prin firea primitoare, bunăvoința și modul de a gândi lucrurile. E un alt gen de lume, e un alt tip de realitate. Pentru cei care au ochi să o vadă și minte să o înteleagă. Mai sunt cetățeni pentru care valorile europene nu-s străine. De aproape 30 de ani pun întrebări și caut răspunsuri. Îmi  pare rău că în emisiunile mele vorbesc mai mult de sărăcie și corupție. Sper să nu treacă prea mulți ani ca să pot vorbi despre adevărata modernizare a acestui stat și despre faptul că are și Moldova o elită politică.

 

- Felicitări pentru cea de-a zecea ediție a publicației „Jurnal Săptămânal”, lansarea căreia a avut loc în ajunul sfintelor sărbători de Paști.

- Este o ediție jubiliară, a zecea la număr. Lansarea Jurnalului a fost organizată la Coșnița, Basarabeasca, Bălți, Soroca, Cahul, Strășeni, Chișinău. Vorbind, în general, despre acest proiect, peste 700 de săptămâni au fost cuprinse în cei zece ani de la prima apariție a „Jurnalului săptămânal”. Peste 700 de oameni au fost protagonistii rubricii. Noi spunem că acești autori fac portretul Moldovei fără fard și fără părtinire. Este o cronică paralelă a evenimentelor, realizată de către ascultătorii Europa Liberă. Sper, peste ani, se vor citi cu și mai mare interes.