Eşti aici

“Jurnaliștii trebuie să fie vocea care să aducă oamenilor adevărul”

11 Decembrie 2015
423 de afişări
Interviu cu Ognyan GEORGIEV, redactor-șef al ziarului "Capital" din Sofia, Bulgaria
 
 
Potrivit clasamentelor internaționale, Bulgaria, asemeni R. Moldova, se află în rândul țărilor cu presă “parțial liberă”. Cum estimați acest nivel de libertate a presei?
În Bulgaria au fost timpuri când jurnaliștii s-au bucurat de mai multă libertate decât este acum. În ultimii ani, însă, se observă tentative clare din partea unor politicieni de a controla mass-media, în special, presa scrisă, prin implicarea în politicile editoriale ale instituţiilor de presă. Din cauza presiunilor constante, tot mai puține investigații jurnalistice pot fi întâlnite pe paginile ziarelor, ceea ce este o dovadă în plus că lucrurile merg destul de prost pe acest segment. O situație mai bună există la noi în audiovizual, ceea ce este îmbucurător pentru că circa 90% dintre cetățeni se informează prin intermediul posturilor de televiziune.
 
Se poate spune că în Bulgaria are loc concentrarea mass-media în mâinile unor politicieni sau patroni de presă? Cu ce probleme se confruntă jurnaliștii cel mai mult?
Pe segmentul mass-media cu adevărat are loc o concentrare a proprietății. Drept urmare, unele articole așa și nu ajung să fie publicate în presă, iar conținutul altor materiale jurnalistice se distorsionează în mod intenționat pentru a fi reflectat acel punct de vedere care convine unei anumite părți. Acest lucru este foarte grav pentru că afectează atât libertatea jurnaliștilor de a-și exercita liber, corect și profesionist meseria, cât și demersul jurnalistic, în general. Ceea ce se mai poate observa este că frecvent, pentru a-i discredita pe unii oponenți, este utilizată presa galbenă. Toate acestea au loc cu implicarea politicului și în scopuri politice.
 
Cum se dezvoltă presa independentă?
În Bulgaria există puține instituții media independente. În același timp, este în creștere numărul mass-media online și a posturilor Radio și TV cu acoperire națională, care sunt independente. Chiar dacă nu îndreptățesc întotdeauna, sută la sută, așteptările publicului, contează mult că sunt independente și prezintă diferite puncte de vedere.
 
Cum supraviețuiește jurnalismul de investigație în țara Dumneavoastră?
Destul de greu pentru că, în Bulgaria, asemeni altor țări care se confruntă cu probleme economice, tot mai puțini jurnaliști acceptă să lucreze în acest domeniu. Jurnalismul de investigație necesită finanțe, timp, eforturi sporite din partea reprezentanților presei. Situația este complicată: se reduce numărul persoanelor interesate să profeseze jurnalismul de investigație pentru că se reduc finanțările și se reduc finanțările pentru că tot mai puține persoane acceptă să se ocupe de investigații. Personal, mă mândresc că ziarul pe care îl reprezint “Capital” se ocupă de investigații jurnalistice. Ca orice instituție media simțim lipsa unei finanțări durabile/stabile. Dar chiar și așa, vom continua să privim critic și în profunzime la tot ce se întâmplă în societate pentru a oferi publicului informații de calitate.
 
Se întâmplă ca jurnaliștii să fie intimidați pentru articolele de investigație?
Asemenea cazuri astăzi nu se prea întâmplă. Totuși, mai expuși la intimidări și presiuni sunt colegii de la publicațiile din provincii. Noi, ceilalți, suntem mai protejați.
 
Cine îi apără pe jurnaliști în Bulgaria?
Există un șir de organizații neguvernamentale, care oferă jurnaliștilor consultații juridice, instruire și suport informativ pe diferite tematici. Instituțiile statului - procuratura, poliția – protejează, de asemenea, dar nu întotdeauna sunt de partea jurnaliștilor.
 
În Moldova se vorbește mult în ultima perioadă despre manipularea prin intermediul presei, despre propaganda rusească și securitatea spațiului informațional. În ce măsură aceste noțiuni sunt actuale pentru Bulgaria?
În cea mai mare măsură. Cred că sunt niște probleme de actualitate pentru întreaga Europă. Rusia investește foarte mult pentru extinderea propagandei informaționale, care, din câte se poate observa, este direcționată, în special, către țările mici, unde există un auditoriu ce poate fi influențat. Se pare că pentru Europa această problemă va fi și mai mare în viitor. Ne-am convins deja ce efecte au avut protestele de acum o lună în Macedonia, acțiuni, pe care mass-media rusească le-a interpretat ca fiind orchestrate din exterior, adică de Occident, implicând în acest caz și Bulgaria. Această poziție oficială a fost susținută inclusiv de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Ulterior, Bulgaria a trebuit să vină cu o declarație oficială care să o dezmintă pe cea a ministrului rus. Manipularea și propaganda rusească constituie un pericol iminent pentru țara noastră. 
 
Ce măsuri de contracarare a propagandei rusești vedeți Dumneavoastră?
În primul rând, jurnaliștii trebuie să verifice foarte bine sursele de informație și trebuie să asigure, în orice caz, pluralismul de opinii. E o chestie principială, pe care reprezentanții presei trebuie să o respecte în mod obligatoriu. Desigur, ei trebuie să explice oamenilor ce este adevăr și ce este fals. Jurnaliștii trebuie să fie vocea care să aducă oamenilor adevărul.
 
În Moldova ați moderat un training pe integrarea europeană, la care au participat jurnaliști din presa națională și locală. Cât de important considerați că este, în general, rolul mass-media în procesul de integrare europeană?
Atât în Moldova, cât și în Bulgaria, rolul presei este foarte important. Bulgaria s-a confruntat cu probleme similare celor cu care se confruntă în prezent R. Moldova – corupția la cel mai înalt nivel, birocrația exagerată. Grație implementării standardelor europene, Bulgaria a reușit să obțină progrese notabile în mai multe sfere de activitate, recepționând și fonduri europene. În cadrul trainingului am făcut un schimb de informații și de experiență, am prezentat performanțele dar și provocările pe care le-am întâlnit și căile prin care au fost depășite. Consider că a fost o activitate utilă, am oferit colegilor moldoveni sfaturi practice și răspunsuri la mai multe întrebări, printre care, cum să urmărească circuitul financiar al resurselor europene în R. Moldova și cum să monitorizeze gestionarea banilor veniți din UE. 
 
Uniunea Europeană versus Uniunea Vamală - un subiect fierbinte pentru jurnaliștii moldoveni. Cum ar trebui reflectat pentru ca cetățenii din Moldova să facă o alegere corectă?
Jurnaliștii nu trebuie să decidă pentru cetățeni. Jurnaliștii trebuie să prezinte cetățenilor situația completă și să reflecte subiectul în așa fel ca oamenii singuri să poată face alegerea. Bineînțeles, jurnaliștii trebuie să fie obiectivi și să prezinte, în aceeași măsură, aspectele pozitive și negative ale integrării în Uniunea Europeană și aderarea la Uniunea Vamală. Oamenii, de regulă, nu dispun de informație suficientă pentru a înțelege ce înseamnă fiecare dintre cele două opțiuni. Dar jurnaliștii sunt un fel de translatori / punți care aduc oamenilor o informație completă și obiectivă. Jurnaliștii nu trebuie să fie activiști, părtinitori, să promoveze un anumit punct de vedere. Ei trebuie să analizeze în profunzime, să reflecte și să transmită informația oamenilor.
Cazul Moldovei este diferit de cel al Bulgariei, unde, spre exemplu, toată presa din țară era pro-UE și nu a fost necesar de convins pe cineva pe ce drum să meargă. Nu erau niciun fel de opinii împărțite în societate - să fie Bulgaria în UE sau nu. Mass-media a prezentat cu lux de amănunte informația ce ținea de procesul de negocieri, beneficiile pe care le va avea țara, în general, dar și oamenii, în particular, în urma aderării la UE. Acest fapt a avut un rol foarte important în promovarea și creșterea imaginii UE în Bulgaria, precum și în conștientizarea faptului că mass-media a prezentat informația completă despre acest proces.