Eşti aici

Noi standarde europene pentru pluralism și transparență a propriețății în mass-media

21 Martie 2018
134 de afişări
Tatiana Puiu, juristă. Promovarea pluralismului şi transparenţei proprietăţii în domeniul mass-media reprezintă o prioritate declarată în politicile mass-media iniţiate de autorităţile naţionale, în conformitate cu articolul 10 din Convenţia europeană a drepturilor omului. Experţii media constată că nivelul redus de pluralism în Republica Moldova este generat de mai mulţi factori: legislația națională imperfectă, care nu poate contracara apariția monopolului sau a pozițiilor dominante pe piața mass-mediei; lipsa de preocupare a factorilor decizionali, atât pentru suplimentarea și diversificarea produselor mediatice autohtone, cât și pentru asigurarea accesibilității la ele; lipsa instrumentarului, dar și a practicii de măsurare periodică a pluralismului mediatic; interesul limitat și capacitatea redusă a instituțiilor mediatice, pe de o parte, în a-și diversifica produsele și, pe de altă parte, în a respecta normele profesionale; lipsa de interes din partea cadrelor științifice autohtone pentru a cerceta complexitatea tematicii cu referire la pluralismul mass-mediei; interesul limitat al instituțiilor formative de a disemina cunoștințe despre semnificația și importanța pluralismului mediatic în rândul viitorilor profesioniști din domeniul mediatic1.
Lipsa cadrului juridic adecvat pe segmentul menţionat şi necorespunderea acestuia cu standardele internaţionale este constatat şi în ultimul Indice privind Starea Presei din Republica Moldova, realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent. Consiliul Europei a elaborat timp de mai mulţi ani un set extins de standarde media pentru a ajuta factorii de decizie naţionali să promoveze pluralismul şi transparenţa proprietăţii mass-media, iar autorităţile trebuie să adopte măsuri legislative în corespundere cu prevederile standardelor menţionate.
Ce prevăd noile standarde?
Într-o nouă Recomandare2 adoptată la 7 martie 2018, Comitetul de Miniştri subliniază faptul că progresele înregistrate în tehnologia informaţională au un impact enorm asupra funcționării sectorului mass-media și asupra pluralismului media. Pentru a răspunde acestei provocări, recomandarea stabilește  liniile directoare cadru comprehensive pentru crearea unui mediu mass-media pluralist, transparent și participativ, atât pentru spaţiul offline, cât și cel online. Recomandarea abordează condițiile esențiale care trebuie îndeplinite pentru a spori pluralismul mijloacelor de informare în masă în cele 47 de state membre ale Consiliului Europei.  Statele sunt încurajate să elaboreze strategii pentru creșterea sustenabilității tuturor categoriilor mass-media, de la presa din serviciul public, până la media locală, minoritară, comunitară și transfrontalieră.
Statele membre sunt, de asemenea, încurajate să sprijine jurnalismul de calitate independent și jurnalismul de investigație, respectând pe deplin independenţa editorială și autonomia operațională a mass-mediei. Recomandarea prevede, de asemenea, linii directoare care vizează asigurarea vizibilității unui conținut media variat pe mai multe platforme și diseminarea acestuia către publicul larg prin programe de educație mediatică.
Provocări ale pluralismului pe platformele online
În preambul, Recomandarea subliniază, între altele: "Intermediarii de internet şi-au sporit controlul asupra fluxului, disponibilității, posibilității de a căuta și a accesa informații online și alt content online. (...) Scopul major al informațiilor pe care le distribuie, audiența largă a acestora și potențialul de publicitate foarte bine direcționat au contribuit la o schimbare a veniturilor din publicitate și de marketing spre internet. Aceste tendințe provoacă modelele business tradiționale de media și contribuie la creșterea consolidării și convergenței mass-media. Unul sau un număr mic de proprietari sau grupuri de mass-media pot dobândi poziții de putere considerabilă atunci când pot stabili în mod separat sau în comun agenda dezbaterii publice și pot forma şi influența opinia publică, diseminând același conținut pe toate platformele deţinute.
Aceste tendințe pot duce, de asemenea, la reducerea costurilor, la pierderea locurilor de muncă în jurnalismul tradițional și în sectoarele mass-media tradiționale, precum și la riscul dependenței financiare pentru jurnaliști și mass-media, ceea ce contribuie la o reducere a diversității, fiabilității și calității știrilor și a conținutului și la pauperizarea dezbaterii publice ".
Obiectivul final - protecția dreptului la libertatea de exprimare
Recomandarea mai subliniază că sunt necesare noi reacţii de politici şi strategii pentru a susţine jurnalismul independent şi de calitate, pentru a spori accesul cetăţenilor la diverse forme şi tipuri de conţinut media: "Este imperativ că aceste schimbări să fie reflectate în mod adecvat în cadrul de reglementare a mijloacelor de informare în masă pentru a menține sau restabili integritatea procesului democratic și pentru a împiedica părtinirea, informarea incorectă sau suprimarea informației. De asemenea, este necesar să fie abordate preocupările majore care rezultă din presiunea exercitată asupra mijloacelor de informare în masă de către diverse interese politice și economice, care acţionează exclusiv sau în mod concertat, pentru a influența opinia publică sau a afecta independența mass-media. Obiectivul final și general al politicilor de stat în sprijinul pluralismului mijloacelor de informare în masă ar trebui să fie protecția și promovarea dreptului la libertatea de exprimare ".
Rolul educaţiei media
Cu referire la acest obiectiv, documentul recomandă: „În lumina gamei sporite de conținut media, este foarte important ca cetăţenii să dezvolte abilitățile și capacitățile cognitive, tehnice și sociale care le permit să acceseze în mod eficient și să analizeze critic conținutul mediatic; să ia decizii informate cu privire la mijloacele pe care le folosesc și cum să le utilizeze; să înțeleagă implicațiile etice ale mass-mediei și a noilor tehnologii și să comunice eficient, inclusiv prin crearea de conținut. În plus, alfabetizarea în domeniul mass-mediei contribuie la pluralismul și diversitatea mass-media prin reducerea decalajului digital; prin facilitarea luării deciziilor în cunoștință de cauză, în special în ceea ce privește afacerile politice și publice și conținutul comercial; și permițând identificarea și combaterea informațiilor false sau înșelătoare și a conținutului online dăunător și ilegal.”
Pluralismul vs  reglementarea proprietății în mass-media
În ceea ce priveşte proprietatea mass-media, Recomandarea subliniază: „Adoptarea și implementarea eficientă a reglementării proprietății mass-media are un rol important în ceea ce privește pluralismul mass-mediei. Astfel de reglementari sporesc transparența în proprietatea media; abordează proprietatea media transfrontalieră, proprietatea media directă și indirectă și controlul efectiv și influența asupra mass-mediei. De asemenea, poate contribui la asigurarea unei separări eficiente și clare între exercitarea influenţei sau autorității politice și controlul asupra presei sau luarea deciziilor în ceea ce privește conținutul mediatic. Transparența proprietății, organizării și finanțării media contribuie la creșterea responsabilităţii media.”
Pași de urmat pentru dezvoltarea mass-media şi a pluralismului mediatic
În opinia noastră, factorii de decizie din Republica Moldova urmează să ia act de aceste linii directoare adoptate şi să sprijine măsuri concrete pentru dezvoltarea mass-media și a pluralismului mediatic. În particular, sunt necesare următoarele acțiuni:
  • În consultare cu reprezentanții mass-media și organizațiile societății civile, autorităţile naţionale trebuie să elaboreze strategii și mecanisme de susținere a presei profesioniste, a jurnalismului de calitate independent și jurnalismului de investigație;
  • Cadrul legislativ și politicile naționale ar trebui să protejeze independența editorială și autonomia operațională a tuturor mijloacelor de informare în masă pentru a se asigura exercitarea sarcinilor-cheie într-o societate democratică. Aceste politici trebuie să fie proiectate și implementate într-un mod care să împiedice autorităţile naţionale sau orice grupuri politice, economice, religioase să dețină poziții dominante și să exercite presiuni asupra mass-mediei;
  • Autorităţile naţionale trebuie să adopte măsuri specifice pentru a proteja independența editorială și autonomia operațională a mijloacelor de informare în serviciul public prin limitarea influenței statului. Consiliile de supraveghere și de conducere ale mijloacelor de informare în serviciul public ar trebui să poată funcționa într-o manieră complet independentă, iar normele care reglementează structura și procedurile de numire - să fie transparente, pentru a asigura independența acestora;
  • Autorităţile naţionale sunt încurajate să elaboreze și să pună în aplicare un cadru de reglementare comprehensiv, adaptat la situaţia curentă a industriei mass-media. Reglementările  relevante a mass-mediei ar trebuie să ia în considerare impactul mass-mediei online asupra dezbaterii publice, inclusiv prin faptul că producătorii de conținut media distribuit prin intermediul canalelor de distribuție online și al utilizatorilor sunt protejați de comportamentul anticoncurențial al operatorilor de internet, care afectează negativ  pluralismul media;
  • Autorităţile naţionale sunt încurajate să ofere diferite forme de sprijin financiar, cum ar fi publicitatea și subvențiile, să sprijine proiectele legate de educația jurnalistică, cercetarea în domeniul mass-mediei, jurnalismul de investigație și abordările inovatoare pentru consolidarea pluralismului mass-mediei și a libertății de exprimare;
  • Măsurile de susținere ar trebui să aibă scopuri clar definite și să se bazeze pe criterii predeterminate, clare, precise, echitabile, obiective și transparente. Acestea ar trebui să fie puse în aplicare cu respectarea deplină a independenţei editoriale și autonomiei operaționale a mass-mediei;
  • Măsurile de sprijin ar trebui să fie administrate în mod nediscriminatoriu și transparent de către un organism care se bucură de autonomie funcțională și operațională, cum ar fi o autoritate independentă de reglementare în mass-media;
  • Trebuie să fie asigurat un nivel înalt de transparență în ceea ce privește sursele de finanțare a mijloacelor de informare în masă, pentru a oferi o imagine completă a diferitelor surse de interferență potențială cu independența editorială și operațională a mass-mediei și pentru a permite monitorizarea și controlul eficient al riscurilor. În acest scop, statele sunt încurajate să adopte și să implementeze reglementări care să stabilească dezvăluirea informațiilor privind sursele de finanțare a mijloacelor de informare în masă obținute din mecanismele de finanțare de stat (publicitate, granturi și împrumuturi). De asemenea, statele sunt încurajate să promoveze dezvăluirea de către mass-media a relațiilor contractuale cu alte mijloace de comunicare în masă sau cu societățile de publicitate și partidele politice care ar putea influența independența editorială.”
În contextul adoptării acestor linii directorii este cert că actualul cadru legislativ pe segmentul pluralismului şi transparenţei proprietăţii mass-media trebuie să fie ajustat şi îmbunătăţit. Dacă aceste recomandări vor ajunge pe masa legislativului în acest an electoral – rămâne însă de văzut.1 http://www.media-azi.md/ro/stiri/pluralismul-mediatic-%C8%99i-realitatea...
2 Recomandarea CM/Rec(2018)1 a Comitetului de Miniştri către statele membre cu privire la pluralismul mijloacelor mass-media şi diversitatea conţinutului mediatic
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Acest material este publicat în cadrul proiectului  „Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenței proprietății media, a accesului la informație, promovarea valorilor și integrării europene”, implementat de CJI, care la rândul său face parte din proiectul „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, implementat de FHI 360.
Acest material este posibil datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA.