Eşti aici

Limbajul presei actuale

11 Decembrie 2015
585 de afişări
Irina CONDREA
profesor universitar
 

 

În prezent mass-media are un impact foarte mare asupra societăţii, ea nu doar informează, ci şi formează, într-o oarecare măsură, modul de exprimare într-o anumită perioadă de timp. În esenţă, există o relaţie de reciprocitate între limbajul presei şi limbajul societăţii: presa vorbeşte/se exprimă aşa cum vorbeşte societatea, iar societatea, la rândul ei, preia limbajul pe care îl propagă presa. Astfel că atunci când vorbim despre anumite greşeli de exprimare, despre deficienţe de stil şi, în genere, despre orice abateri de la normele limbii române literare, căutarea cauzelor trebuie orientată în ambele direcţii.

Compartimentul cel mai „vizibil” al oricărui limbaj, inclusiv al celui jurnalistic, este lexicul; de modul în care un autor sau altul ştie să folosească bogăţia vocabularului depinde reuşita şi impactul comunicării. Urmărind felul cum se scrie şi se vorbeşte în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova, putem constata destul de multe probleme generate de necunoaşterea sau cunoaşterea aproximativă a sensurilor unor cuvinte şi, din păcate, asemenea blocaje lexicale sunt prea numeroase în ultimul timp. Vom examina pe scurt câteva aspecte ale problemei, în baza unor exemple recente, spicuite din diverse surse.

 

Neologismele

 

În marea lor majoritate, materialele din mass-media prezintă ceva nou, iar ştirile, informaţiile, noutăţile curente sunt la ordinea zilei. Acestea, de regulă, se redactează într-un limbaj-standard, pentru care este caracteristic un vocabular modern, cu multe neologisme,  împrumuturi de dată recentă, termeni uzuali din diverse domenii. Utilizarea neologismelor este în prezent o necesitate, ele îmbogăţesc lexicul, fac exprimarea mai variată şi mai nuanţată. De multe ori neologismele, în special cele terminologice, denumesc noţiuni noi sau vin cu sensuri suplimentare faţă de cuvintele din lexicul de bază.

Or, în mass-media există anumite incoerenţe şi deficienţe, legate de utilizarea neologismelor, care pot fi grupate în câteva categorii, după cum urmează.
 
a) Vehicularea excesivă a anumitor lexeme - unele neologisme, deşi au nuanţe de sens diferite de sinonimele lor din limba română (pentru aceste nuanţe au şi fost, de fapt, împrumutate),  sunt atât de des utilizate, încât tind să elimine din uz cuvintele cu aceleaşi semnificaţii din fondul principal. Printre cele mai „îndrăgite” se numără a demara, a finaliza, a (se) derula, a opta, a stopa ş.a.

De exemplu, astăzi,  conform jurnaliştilor, nimic nu mai începe, nu porneşte, nici măcar nu (se) iniţiază sau debutează, ci totul „demarează”. Spicuim din ultimele informaţii: şeful statului demarează consultări; începând cu luna octombrie curent demarează Campania Europa pentru Tine; deputaţii demarează procedura de alegere a conducerii legislativului; cum a demarat prima şedinţă a noului Legislativ; ministerul a demarat procesul de evaluare internaţională etc., etc.

Din punct de vedere lexico-gramatical, nu am avea ce reproşa, totul este corect. Însă din punct de vedere stilistic, asistăm la o răspândire abuzivă a cuvântului  “a demara”, care acum nu poate fi perceput altfel decât ca un clişeu verbal. Iar clişeul, după cum se ştie, este o formulă stilistică, o expresie banalizată din cauza frecvenţei excesive, chiar supărătoare şi, care, în fond, blochează utilizarea altor cuvinte, ce nu sunt cu nimic mai rele.
 
b) Necunoaşterea particularităţilor gramaticale ale neologismelor generează carenţe de exprimare, soldate adeseori cu distorsionări semantice. Un exemplu de ultimă oră este verbul a accede, cam greu de stăpânit în anumite contexte. La postul de radio Sputnik Moldova  (pe data de 13.01.15) un prezentator spunea ceva despre „formaţiunile care au accedat în parlament”, însă participiul, „accedat”, folosit aici pentru a forma perfectul compus, nu există în limba română. Verbul „a accede”, împrumutat din franceză, face parte din vocabularul livresc şi are sensul de „a avea acces, a ajunge la ceva, undeva” şi în limba română nu se foloseşte la timpul trecut. Dicţionarele ortografice menţionează doar formele de indicativ prezent, pers. 1 sing. şi 3 pl. accéd ( deci eu acced şi ei acced ), precum şi forma de conjunctiv prezent, pers. 3 să acceádă (de ex., cei care doresc să acceadă). În rest, dacă este vorba de trecut, se vor utiliza sinonimele respective,  putem spune „formaţiunile care au intrat în componenţa parlamentului”, „cei care au ajuns în parlament” ş. a.

O confuzie din aceeaşi categorie este cea legată  de termenul hipomobil. Iată o ştire recentă de pe UNIMEDIA: “Un hipomobil, condus de un bărbat de 37 de ani, originar din localitatea Albinețul-Vechi a aceluiași raion a fost tamponat din spate de un vehicul”. Misterioasa şi pretenţioasa denumire “hipomobil” se referă aici la o banală căruţă şi este o invenţie generată de fantezia autorului, care consideră că “hipomobil” este un substantiv de tipul lui “automobil”, adică denumeşte un vehicul.

Însă lucrurile nu stau aşa, deoarece lexemul hipomobil este adjectiv (nu substantiv),  pentru care dicţionarul dă următoarea explicaţie: hipomobil,-ă, hipomobili,-e, adj.(Despre vehicule, tracţiune etc.) Pus în mişcare de cai. În tot felul de rapoarte şi documente tehnice se face o diferenţiere între vehiculele hipomobile, deci puse în mişcare de cai (căruţe, trăsuri, carete etc.) şi, de exemplu, vehiculele cu motor (automobile, motociclete ş.a.) sau alte tipuri de mijloace de locomoţie. Însă în comunicarea cotidiană, chiar şi în textele cu caracter de informaţie, este firesc şi logic să fie folosit cuvântul căruţă, cunoscut de toată lumea. Iar de adjectivul “hipomobil” rar cine a auzit şi, deocamdată, nimeni nu-i simte lipsa.  

Alt neologism – altă gafă. Acelaşi portal ne serveşte fraza: “Caii de la Școala de Hipism din Chișinău erau într-o stare deplorabilă, aceștia fiind malnutriți”. Celui care scrie aşa nici nu-i pasă că în română nu există verbul “a malnutri”, prin urmare, nu poate exista nici participiul “malnutriţi”, iar neologismul pe care ţine morţiş să-l etaleze autorul textului este substantivul “malnutriţie”, cu sensul “nutriţie proastă, nutriţie insuficientă, subnutriţie”. Deci se poate spune că bietele animale au suferit de subnutriţie sau, şi mai clar, au fost ţinute flămânde. 

Şi a decerna este un neologism la modă, dar care nu este bine stăpânit de toată lumea, fiind utilizat greşit, cu sensuri pe care nu le are. De exemplu, postul de radio “Vocea Basarabiei” a difuzat pe la începutul lui ianuarie, zi de zi, un anunţ în care se spunea că “cei mai cunoscuţi interpreţi vor fi decernaţi cu diplome şi premii”,  din alte surse aflăm despre “foști oficiali decernați cu anti-premiul „Inimă Neagră”. Or, a decerna înseamnă a acorda, a da, a conferi (un premiu, o decorație, o răsplată) şi în context trebuie folosit cu acelaşi regim gramatical ca şi sinonimele sale. Putem spune că studentului i s-a acordat / i s-a decernat diploma de gradul II, dar este incorect să zicem că studentul este “acordat” sau “decernat”.   
             
c) Utilizarea inopinată a unor neologisme generează enunţuri derutante, ale căror sensuri pot fi doar intuite. Exemple recente de pe UNIMEDIA: ”Concomitent cu reglarea numerică a vulpilor, se efectuează combaterea câinilor şi pisicilor hoinare. Recoltarea vulpilor este nelimitată”. Termenii reglare şi recoltare, utilizaţi într-o ştire despre vânătoarea de vulpi, nu fac decât să încifreze mesajul, iar substantivul combatere, derivat de la verbul a combate, nu se potriveşte în acest context, cf. COMBÁTE, combát, vb. III.  1. Tranz. A lupta împotriva unor atitudini, unor idei și împotriva persoanelor care le susțin. 2. Tranz. A lua măsuri de stârpire a unui flagel social, a unei boli etc. 
 
d) Confuzia paronimică a neologismelor stă la baza unor erori semantice, care nu ar trebui să treacă neobservate. Tot UNIMEDIA ne oferă exemple recente: “Țigările, valorificate la suma de peste 1.200 euro, au fost ridicate în vederea confiscării” – aici se confundă verbul a valorifica (cu sensul a pune în valoare, a face să primească o anumită valoare; a scoate în evidență valoarea unui lucru) cu verbul a evalua (a determina, a stabili prețul, valoarea, numărul, cantitatea etc.; a calcula, a socoti), care trebuia utilizat în acest context.  Iar în enunţul “persoanele responsabile pentru reglementarea blocajelor privind reluarea exporturilor spre Federația Rusă” nu este vorba despre reglementare (legalizare, legiferare), ci despre remediere (a remedia –  a îndrepta, a îmbunătăți o situație, o stare).
 
d) Lipsa neologismului, în anumite contexte, reprezintă o deficienţă la fel de mare ca şi utilizarea greşită a acestuia. De exemplu, în fraza: “Pompierii au atras atenția asupra coșurilor de fum, dar și a lucrurilor arzătoare care adesea se află în preajma” (Moldova.org) este vorba nu despre lucruri arzătoare, ci despre lucruri/obiecte inflamabile sau care se aprind uşor.
 

 

Calchierile

 

Modelele ruseşti sunt, în continuare, valorificate din plin în mass-media. Deşi despre calchieri s-a vorbit şi s-a scris mult, cert este că fiecare generaţie de jurnalişti ar trebui informată, iar şi iar, în legătură cu aceste deficienţe de exprimare, pentru că unele mostre vehiculate permanent, sunt din categoria celor “cu barbă”, asupra cărora specialiştii nici nu mai insistă. 

Una dintre cele mai persistente este sintagma în rezultat/ul – iată şi exemplele de ultimă oră: “în rezultat, doi bărbaţi au suferit mai multe traumatisme” (PRO TV, Ştiri, 28.01.15); “În rezultatul demontării scaunelor unităţii de transport s-au descoperit țigări” (UNIMEDIA, 29.01.15). Modelul îl constituie îmbinarea rusească в результате, pentru care „Dicţionarul rus-român” dă următoarele variante de traducere: в результате – ca rezultat, în cele din urmă; în urma...; ca urmare a...; в результате переговоров – în urma tratativelor; в результате соглашения – ca urmare a acordului.

Deosebit de frecventă este sintagma la moment, copiată după rusescul в данный  момент:  „Peste 17 mii de familii cu copii beneficiază la moment de ajutor social” ( NOI Md); „9 puncte vamale – închise: Care este situaţia la moment (PRO TV); „În care valută aveți cea mai mare încredere la moment?” etc. Apelând la dicţionar, aflăm că expresia  в данный  момент se traduce astfel: în prezent, în clipa de faţă, în momentul de faţă – anume aceste îmbinări de cuvinte trebuiau folosite în exemplele de mai sus. Interesant este că atunci când căutăm în internet sintagma „la moment”, toate rezultatele care etalează fraze de tipul celor citate anterior sunt cu adrese din spaţiul nostru – md  şi nu am găsit nicio adresă cu extensiunea ro. Este şi acesta un indiciu că „la moment” e o găselniţă pur basarabeană. Iar dacă vom deschide şi DEX-ul, vom constata că locuţiunea adverbială „la moment” are sensul imediat, pe loc şi este evident că acesta nu se potriveşte în contextele citate.

O altă mostră, oarecum surprinzătoare prin „noutatea” ei, este cea oferită recent de PRO TV (ştirile din 28.01.15): „cheltuielile pentru o lună, cât se va afla pe foaie de boală” (rus. будет находиться на больничном). Trebuie să reamintim că „aflatul, şezutul, statul pe foaie de boală” în limba română se numeşte concediu medical, iar „foaia de boală” (больничный лист) este, de fapt, un certificat medical

Pe data de 19.01.15 UNIMEDIA relata despre „o minoră dispărută fără veste”, copiind mecanic expresia rusească пропавший без вести, pentru care  „Dicţionarul  rus-român” dă  traducerea:  пропасть без вести – a dispărea fără urmă (nu fără veste).

Din păcate, aceste mostre  denotă o ancorare mai mare în exprimarea/cultura/modul de gândire în limba rusă, decât în limba română. Chiar şi unele aluzii la personajele literare au la bază tot opere ruseşti. De exemplu, la PRO TV cineva a comparat alianţa de guvernare cu „lebăda, racul şi ştiuca”, acestea fiind, de fapt, personajele fabulei lui Krîlov, iar la Donici animăluţele  sunt puţin altele: „racul, broasca şi o ştiucă”  (racul, broasca şi o ştiucă / într-o zi s-au apucat / de pe mal în iaz s-aducă / un sac cu grâu încărcat). În fond, denumirile personajelor nu modifică esenţa conotaţiei avute în vedere, ceea ce surprinde însă este faptul că ne amintim mai uşor de  Krîlov, decât de Donici...

 

Deficienţe de stil

 

Se pare că din grabă, din neatenţie, dar, mai curând din indiferenţă, inadvertenţele stilistice, cum ar fi tautologia, pleonasmul, echivocul nici nu mai sunt luate în calcul. Din materialele date publicităţii doar  într-o zi-două pot fi „recoltate” zeci de asemenea mostre, cele mai multe fiind din categoria tautologiilor, care sunt nişte repetiţii inopinate şi adesea supărătoare. Exemple: „În ceea ce priveşte afirmaţiile preşedintelui ucrainean, politologii afirmă că...”; „aprobarea celor mai importante documente financiare ale anului nu au nicio şansă să fie aprobate” (Radio Sputnik, 13.01.15); „Grigore Cobzac a fost ales în funcția de președinte de raion în urma alegerilor locale din 2011” (UNIMEDIA, 06.01.15); „Sursa citată anunță că nici de această dată, poliţia nu a fost anunţată despre decizia instanței” (UNIMEDIA, 29.01.15) ş.a.
 
Problemele discutate aici ţin doar de lexic şi vizează erorile şi deficienţele care chiar se aruncă-n ochi. Iar o monitorizare mai atentă, când fiecare material ar fi luat la bani mărunţi, ar scoate la iveală cu mult mai multe carenţe, inclusiv de ortografie şi de punctuaţie. Din păcate, impresia cu care te alegi după vizitarea mai multor site-uri şi portaluri media din Republica Moldova este că cei de acolo nu prea dau importanţă corectitudinii exprimării, că nu este nimeni care să vegheze respectarea normelor limbii române şi să-i mai instruiască pe începători. Iar dacă poate şi există pe undeva vreo strategie privind îngrijirea principalului instrument de lucru al jurnaliştilor – limba – ea nu este aplicată, deocamdată, în niciun fel.

 

 ______________

Acest material este publicat în cadrul proiectului  Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenței proprietății media, a accesului la informație, promovarea valorilor și integrării europene”, implementat de CJI, care la rândul său face parte din proiectul „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, implementat de FHI 360.
Elaborarea acestui material este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA.

 
 
Sursa foto: timpul.md