You are here

Obligarea jurnaliștilor să expedieze solicitări de informație cu semnătură electronică: între prevederi legale și practici abuzive

26 May 2020
488 reads
Noi prevederi din Codul administrativ, în vigoare din  1 aprilie 2019,  îi obligă pe jurnaliști ca solicitările de informație expediate pe e-mail autorităților să fie însoțite de semnătura electronică. Deși cazuri când funcționarii insistă pe această cerință par a nu fi multe, unii ziariști susțin că obligația le limitează drepturile. Și unii juriști le dau dreptate: Republica Moldova ar trebui să-și modifice legislația astfel încât să evite practicile abuzive.

Potrivit Codului administrativ, orice cerere sau sesizare adresată unei autorități publice de către jurnaliști și alte persoane este calificată drept petiție. Totodată, un astfel de document transmis în formă electronică trebuie să conțină și semnătura electronică. Recent, în răspunsul la o solicitare de informație transmisă de Media Azi pe e-mail, reprezentanții Consiliului Audiovizualului ne-au atenționat ca pe viitor toate solicitările expediate online să fie însoțite de o astfel de semnătură.

O petiție pierdută 

Și jurnaliștii de investigație de la RISE Moldova au menționat că li s-a cerut semnătură electronică la o solicitare de interes public adresată Ministerului Afacerilor Interne. Reporterii au dorit să afle informații despre un cetățean al Republicii Moldova care ar fi comis mai multe infracțiuni în Mexic. 

„Am expediat solicitarea așa cum prevede Legea privind accesul la informație, cu semnătura și ștampila organizației. În cerere am menționat că este o solicitare de informații de interes public, iar datele solicitate fac obiectul unei investigații jurnalistice. La scurt timp am primit un răspuns pe două pagini prin care am fost informat că «petiția»  expediată prin e-mail trebuie să fie semnată electronic, altfel nu-mi furnizează informația solicitată. Am expediat solicitarea în mod repetat, de această dată fiind aplicată semnătura digitală”, a explicat directorul RISE Moldova, Iurie Sanduța.

Ulterior, potrivit lui, redacția a recepționat un alt răspuns prin care a fost informată că trebuie să menționeze în petiție dacă cetățeanul este o persoană publică. „Au trecut aproape două luni, iar după acest ping-pong nu am primit nici astăzi informația solicitată”, a adăugat Iurie Sanduța.

Solicitați de RISE Moldova să explice de ce funcționarii nu fac deosebire între petiție și solicitare de informație, responsabili de comunicare cu presa argumentează că, potrivit Legii privind accesul la informație, solicitările scrise de acces la informație „sunt înregistrate în conformitate cu legislația privind registrele și petițiile”. „Probabil că aici apare și confuzia. De multe ori, autoritățile caută sau inventează mici șiretlicuri ca să evite furnizarea informației de interes public, dar asta se întâmplă, de obicei, mai ales în țări corupte, unde drepturile oamenilor sunt mai puțin respectate”, conchide jurnalistul.

„O încălcare a dreptului de acces la informație”

Ziariști din alte redacții spun că nu li s-a cerut până acum să depună solicitările de informație cu semnătură electronică, dar consideră o astfel de cerință abuzivă în raport cu drepturile jurnaliștilor. 

Directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice (CIJ), Cornelia Cozonac, este de părere că semnarea în format digital a cererilor ar trebui să fie disponibilă la liberă alegere și nu obligatoriu. „Cred că e o modalitate de a obține mai ușor răspunsuri din partea autorităților, dar aceasta acum nu trebuie să fie o obligativitate, deoarece nu toți jurnaliștii au semnătura digitală și, chiar dacă o au, nu toți o pot utiliza. Autoritățile trebuie să răspundă oricărei solicitări de informație, fie că e trimisă prin poștă, prin email, depusă la sediu sau chiar solicitată la telefon”, a explicat Cozonac.

Elena Cioina, coordonator media la platforma e-sanatate.md, susține că nu a avut astfel de experiențe, dar consideră că cerința este „o aberație și o încălcare a dreptului de acces la informație”. „Chiar și e-mailurile simple care conțin solicitări de informație arată foarte clar de pe ce adresă a venit solicitarea. Apoi, unele instituții își mai pun solicitările pe foaie cu antet și atunci, iarăși, cred că semnătura e doar o dovadă în plus, dar nu neapărat necesară. Există multe alte soluții electronice care ne permit să semnăm documentele sau solicitările și nu cred că trebuie să ne oblige să cumpărăm semnătura acum”, a afirmat Elena Cioina.


Sursa foto: semnatura.md

În România nu există astfel de prevederi

De altfel, în România jurnaliștii susțin că nu există astfel de prevederi. O confirmă și Iurie Sanduța: „De altfel, o solicitare asemănătoare cu cea despre moldoveanul din Mexic am expediat prin e-mail autorităților din România, care în scurt timp mi-au oferit un răspuns detaliat”.

„Am întâlnit însă cazuri în care autoritățile au încercat să limiteze dreptul jurnaliștilor de a se informa: nu li s-au acceptat cereri decât de pe mailuri de redacție sau li s-a solicitat ca cererea să fie semnată și ștampilată de redactorul-șef”, precizează în context directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent din România, Ioana Avadani

Ea adaugă că orice condiții suplimentare impuse cererilor jurnalistice „sunt restrictive și ilegale”, și mai ales când semnătura electronică nu este gratuită. „Principiul spune că accesul la informație trebuie să fie cât mai larg și universal, așa că orice condiție «tehnologică» - precum semnătura electronică - nu face decât să restrângă accesul”, a comentat Avadani.

„Este necesară modificarea legislației”

Tatiana Puiu de la organizația Juriștii pentru Drepturile Omului consideră că, chiar dacă funcționarii se conduc de Codul administrativ când califică toate cererile drept petiții și cer semnătură electronică, „ar trebui să fie operate modificări de ordin legislativ astfel încât în cazul solicitărilor din partea presei să fie aplicată Legea privind accesul la informație - o normă specială pentru procedura de oferire a informației”. 

Jurista aduce și exemplul Ucrainei, stat care a ratificat săptămâna trecută Convenția Consiliului Europei privind accesul la documentele oficiale. „Și  Republica Moldova a ratificat acest important act, de aceea cu atât mai mult ar trebui să-și modifice normele legale pentru a evita practicile abuzive”, a conchis Tatiana Puiu.