You are here

Dezbaterile electorale, obligatorii doar pentru jurnaliști?

06 November 2019
608 reads
Tatiana Puiu, juristă

Mai mulți jurnaliști s-au arătat nemulțumiți de faptul că în recenta campanie electorală Codul electoral i-a obligat să organizeze dezbateri, pe care însă candidații le-au ignorat. În context, reprezentanta unui post tv scria pe o pagină de socializare: „pentru ca pe viitor să nu-i mai așteptăm în zadar la dezbateri, pe care ei pur si simplu nu le iau in serios, propun ca Parlamentul să excludă din lege obligativitatea de a desfășura dezbateri electorale”.

Într-o societate democratică alegerile libere şi corecte reprezintă principii ale unei guvernări transparente. Alegerile libere presupun ca toți cetățenii să beneficieze de drepturile fundamentale ale libertății de exprimare, în particular, de dreptul de a fi informați asupra chestiunilor de interes public în timpul campaniilor electorale, ceea ce reprezintă factorul primar în formarea opiniilor lor, ca alegători. Prin urmare, libertatea dezbaterilor publice reprezintă o condiție obligatorie pentru formarea și exprimarea liberă a opiniei alegătorului.

În acest sens, Republica Moldova, fiind un stat cu o democrație în tranziție, şi-a asumat mai multe texte juridice, standarde internaționale şi bune practici care califică alegerile drept „libere şi corecte”. Aceleași standarde electorale consacră şi niște reguli de joc privind difuzarea mediatică a alegerilor. Astfel, mijloacele de radiodifuziune publice și private, deși li se acordă libertate editorială, ar trebui să fie obligate să acopere alegerile într-un mod corect, echilibrat și imparțial, în special, în cadrul programelor lor de știri și de actualități, inclusiv cu privire la formatul discuțiilor, precum interviurile și dezbaterile. De asemenea, rolul mass-mediei este de a monitoriza în mod persistent dacă autoritățile asigură un proces electoral democratic. Deoarece mass-media are o sarcină importantă în a ajuta alegătorii să înțeleagă aspectele-cheie ale alegerilor, se așteaptă din partea lor și să reflecteze asupra acestui proces, să îl descrie și să îl analizeze. O acoperire precisă și echilibrată cuprinde diferite tipuri de formate de difuzare, cum ar fi lansarea de întrebări deschise candidaților și partidelor politice, realizarea de dezbateri între candidați și prezentarea de declarații directe, în locul simplelor comentarii sau comunicări despre un candidat, precum și dedicarea de timp egal de emisie.
Totuși, în ce măsură aceste standarde electorale sunt implementate în cadrul legislativ al Republicii Moldova privind reflectarea alegerilor de către mass-media?

Să încercăm să învățăm din greșeli

Creația legislativă este un proces continuu în Republica Moldova, iar „îmbunătățirea” și perfecționarea cadrului legal pe domeniul mass-media şi  alegeri nu reprezintă o excepție. Să încercăm, totuși, să învățăm din greșeli după fiecare scrutin (dacă tot avem multe în ultimii ani!). Or, cadrul legislativ pentru alegeri trebuie să fie clar, neambiguu, detaliat și instituit prin norme statutare pentru a oferi certitudine și previzibilitate.

Ultimele așa-numite „îmbunătățiri” se regăsesc în prevederile Codului electoral care dictează regula conform căreia  în campania electorală pentru alegeri parlamentare, prezidențiale şi referendumuri republicane, radiodifuzorii naționali sunt obligați, iar cei locali/regionali sunt în drept să organizeze dezbateri electorale. În campania electorală pentru alegeri locale generale şi referendumuri locale, radiodifuzorii locali/regionali sunt obligați, iar cei naționali sunt în drept să organizeze dezbateri electorale. Formatul, durata şi frecvența dezbaterilor electorale sunt stabilite de către radiodifuzori şi se aduc la cunoștința organelor electorale şi a concurenților electorali cu cel puțin 3 zile calendaristice înainte de difuzarea fiecărei emisiuni.

Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la alegerile locale generale în mijloacele de informare în masă, adoptat în luna august 2019, aduce mai multă lumină în acest sens. Documentul stabilește modul de reflectare a campaniei electorale la alegerile locale generale de către furnizorii de servicii media [radiodifuzori] din Republica Moldova şi are drept scop asigurarea reflectării echitabile, echilibrate şi imparțiale a campaniei electorale la alegerile locale generale de către furnizorii de servicii media, promovarea libertății de exprimare şi pluralismului politic, stabilirea unor norme obligatorii pentru aplicarea acestor principii de către furnizorii de servicii media, pe de o parte, şi concurenții electorali, pe de altă parte.

Despre consecințele „îmbunătățirilor” legale

Cum însă au fost aplicate în realitate aceste principii, atât de furnizorii de servicii media, cât şi de concurenţii electorali?

Constat că la ultimele alegeri locale generale, în mare parte mass-media a depus eforturi susținute de a informa alegătorii asupra chestiunilor de interes public, organizând dezbateri electorale – așa cum i-a obligat legea. Cu alte cuvinte, acoperirea mediatică în timpul ultimelor alegeri locale a fost una cuprinzătoare, moderatorii talk-show-urilor s-au conformat cerințelor impuse de lege cu privire la organizarea obligatorie a dezbaterilor electorale, doar că ... unii concurenți electorali au refuzat confruntarea în dezbateri, invocând diverse motive. 

De menționat că, pentru prima dată, toți furnizorii de servicii media locali și regionali au fost obligați să organizeze dezbateri electorale, fără a-și exprima voința de a reflecta sau a se abține de la reflectarea campaniei electorale, precum și fără a se lua în considerare specificul formatelor acestora, adică indiferent dacă este vorba despre o televiziune pentru copii sau muzicală, sau despre un radio religios. De asemenea, obligativitatea organizării dezbaterilor anume în prim-time și obligatoriu în direct a impus radiodifuzorii să facă modificări în grilele de emisie, precum și a reprezentat un efort financiar suplimentar pentru ajustarea platourilor, achiziția de softuri de contorizare a timpului pentru concurenții electorali. Totodată, timpul limitat la prime-time de mai multe ori a făcut imposibilă participarea unor concurenți electorali la anumite dezbateri, pentru că erau programați la aceeași oră la două dezbateri concomitent.

În același timp, analizând același regulament la care m-am referit mai sus, constat lipsa prevederilor obligatorii pentru concurenţii electorali de a participa la dezbaterile electorale. Ba mai mult, documentul prevede că refuzul de a participa ori absența unui sau mai multor candidați sau reprezentanți ai acestora la dezbateri se face publică şi nu constituie temei pentru anularea sau suspendarea emisiunii.

Şi atunci apare nedumerirea logică: de ce promovarea pluralismului politic şi a libertății de exprimare este obligatorie doar pentru furnizorii de servicii media, nu şi pentru concurenţii electorali? A urmărit oare legiuitorul instituirea  „suprasaturației ” de dezbateri atunci când a operat modificări de ordin legislativ?

Regulile de joc nocive îi pot afecta pe alegători

Mass-media are responsabilitatea de a pune la dispoziția alegătorilor suficiente informații echilibrate pentru a le da posibilitatea să facă o alegere informată. Libertatea de a primi informații de la presă permite publicului larg să aibă o imagine adecvată şi să-şi formeze o opinie critică  cu privire la societatea în care trăiește şi la autoritățile care îl guvernează. Iar libertatea jurnalistului de a primi informația oficială de la „prima sursă”, precum este candidatul electoral, determină esențial capacitatea mass-media să-şi exercite funcția sa de „câine de pază” al democrației. Cert este că instituirea unor reguli de joc nocive de către politicieni şi funcționarii cu factor de decizie în timpul campaniilor electorale pentru mass-media au un impact negativ și asupra alegătorilor. Iar ultimul scrutin a dat o lecție în primul rând organizatorilor de dezbateri electorale: orice modificare legislativă nu trebuie acceptată tacit și contestată abia post-factum. Impactul acestor îmbunătățiri legislative le-a simțit şi cetățeanul, care a vrut să privească o dezbatere electorală cu favoriții ultimei curse electorale. Ne rămâne la moment doar să acceptăm această situație ca şi un fapt împlinit? Altfel zis, lăsăm reformele în domeniul media în interminabilele „chinuri ale facerii”?